Business inspirationInspiring PeopleLife Stories
Business inspirationInspiring PeopleLife Stories
Povestea tinerilor pasionați de dulciuri, care au lăsat multinaționalele pentru a se apuca de frământat și copt prăjituri la Angeline Cake Boutique
Ramona Raduly
|Reading time: 9 mins
Share this article

Marius și Andreea sunt doi foști corporatiști, pasionați de dulciuri, pasionați de cofetăria și patiseria artizanală pe care au întâlnit-o în călătoriile lor, s-au gândit ca la un moment dată să deschidă și ei un businsess: Angeline Cake Boutique.

Nu știau decât cât de bune pot fi unele prăjituri, dar se bazau oarecum pe o experiență de project management în multinațională. Au primit 10 mii de euro de la stat, au mai pus ei încă pe atât și până la final, au investit 50 de mii de euro în total. La început nu aveau idee cum se frământă sau cum se coc prăjiturile, însă, când au fost pus puși în fața faptului împlinit, au învățat imediat lucrând.

După un an și jumătate, cifra lor de afaceri s-a triplat, iar lucrurile par că vor fi și mai bune anul viitor.

Cea mai mare satisfacție a lor este că li se întorc de fiecare dată clienți, extrem de mulțumiți de calitatea prăjiturilor lor, însă, atunci când merg pe la târguri, reacția sinceră de pe fața copiilor ce le gustă prăjiturile, este de neprețuit.

Cum v-a venit ideea unei cofetării?

Marius: Știam ce înseamnă managementul de proiect și călătorind foarte mult, mai ales prin Paris, la sora Andreei, patria patiseriei, am văzut ce înseamnă cofetăria artizanală. Atunci ne-a venit ideea să facem și noi asta, dar să o facem corect și la prețul corect. Produse bune, la prețul corect.

Dar tu, Andreea, găteai înainte?

Andreea: Nu, însă amândoi mâncam multe dulciuri. Amândoi suntem foarte gurmanzi. Mâncam dulce, ne-am potrivit foarte tare în acest domeniul. Când am fost în Paris, noi nu ne-am mai dus la obiectivele turistice, ci ne-am oprit din boulangerie în boulangerie.

Noi am creat business-ul mai mult din pasiune. Nu știam nici unul dintre noi cu ce se mănâncă de fapt cofetăria.

Și ca să aveți prăjituri la voi acasă…

Andreea: Ceva de genul acesta. Să facem ceea ce ne place nouă: prăjituri.

Marius: Ideea a fost să și oferim către un public cât mai mare, felul acesta de prăjituri și, încet, încet, să și educăm gusturile oamenilor.

Andreea: Eu, la penultima zi de naștere, prin 2014, când mi-am serbat ziua la birou, am căutat o grămadă să găsesc ceva diferit. Mă săturasem de clasicele platouri de prăjituri de la cofetării. Atunci, în 2014, era începutul erei prăjiturilor artizanale, așa că am găsit, dar erau extrem de scumpe.

Adică voi oferiți prăjituri bune, dar la prețuri accesibile?

Andreea: Noi spune că sunt affordable, cel puțin pentru segmentul căruia noi ne adresăm. Nu mergem pe zona la luxury. Eu am gândit business-ul pentru cei de nivelul meu. Eu m-am văzut o corporatistă, cu un nivel salarial mediu și am zis că aș vrea ca toți cei care fac parte din categoria asta să-și poată permite să mănânce o prăjitură bună, sănătoasă, fără prafuri și alte premix-uri în ea.

Și ați luat fonduri europene?

Marius: Am luat fonduri de ajutor de stat, nu europene. Am prins programul „SRL-ul debutant”. Noi am pus 10 mii de euro și statul ne-a dat 10 mii de euro.

Cu 20 de mii de euro ați deschis?

Marius: Am primit 10 mii de la stat, apoi am pus noi 10 mii de euro și totalul investiției a fost de 50 de mii de euro.

Ați închiriat spațiul și, cine gătește?

Marius: Când am pornit eram noi doi și am mai luat o fată care făcuse și niște cursuri, era pasionată și i-am zis: „Ești la fel ca noi, ești tânără, avem aceeași viziune, ești deschisă la minte. trebuie să meargă”. În momentul în care a început să lucreze, s-a blocat.

Noi am avut norocul să primim foarte repede comenzi, după ce am deschis.

De la prieteni?

Andreea: Cam așa, din cercul nostru de apropiați. Au luat prietenii, apoi prietenii prietenilor și tot așa, a crescut bulgărele de zăpadă.

Marius: Prima prietenă care a luat de la noi, era puțin timidă și neîncrezătoare, dar apoi ne-a spus că au avut un efect wow prăjiturile. La firmă s-a dat de veste, au venit oamenii de la mai multe etaje ca să guste din prăjituri.

Acum avem colegi de-ai ei care ne comandă.

Andreea: La nivel de corporație a fost clar efectul acela de ceva nou și diferit, atât prin aspect, cât și prin gust.

Bun, spuneți că fata aceea s-a blocat. Cine a gătit?

Marius: Noi. Ne-am apucat noi doi de treabă.

Nu ați avut și voi o mamă, o bunică?

Marius: Au venit și prietenii și părinții să ne ajute în momente foarte aglomerate. Dar s-a dovedit un lucru bun faptul că am învățat noi să facem pentru că, în acest moment, oricine ar pleca de la noi, business-ul merge în continuare. Noi știm să facem fiecare produs, fie că vorbim de platouri de prăjituri, până la torturi de nuntă.

Andreea: Eu sunt un autodidact. Am stat cu rețeta în față și am studiat. Chiar de la început, eu știam ce fel de prăjituri vreau, cum vreau să arate, ce gust vreau să aibă. Aveam și o parte din rețete pe care le-am tot încercat până au ieșit cum îmi doream eu, iar apoi am început să caut și asta fac și acum.

În momentul acesta amândoi facem. Am fost puși în situația în care ne-a plecat omul din bucătăria și pentru că aveam comenzi, a trebuit să facem. Din păcate avem o fluctuație destul de mare de angajați. Aș spune că obiectivul nostru principal e de a ne forma o echipă stabilă.

Ce prăjituri faceți voi?

Andreea: Noi avem rețete mai mult moderne. Chiar și la colecția clasică, prima colecție, am mers de ideea de deserturi cât mai des întâlnite, dar pe afară. De la noi am luat doar doboșul. În rest, deserturi de afară.

Mergem foarte mult pe „all around the sweet world”. Avem și deserturi din Orientul Mijlociu, ne plac dulciurile persane, avem și asiatice, și din America.

Care e prăjitura voastră preferată?

Andreea: e greu de spus. Sunt fan ciocolată și avem o tartă cu ciocolată și nuci caramelizate. dar dacă merg pe ideea de arome, îmi place foarte mult cea persană pe care am creat-o special pentru una din locațiile cu care noi lucrăm. E o nebunie de arome: trandafir, citrice, cardamon și fistic.

Marius: Eu am două torturi. Primul a fost un tort de pralină, ciocolată cu lapte, cremă de pralină creată de noi și un blat de ciocolată. Ulterior a fost devansat de un alt tort creat cumva la dorința mea. Nimeni nu a avut încredere în mine, dar Andreea l-a făcut pentru mine când am făcut 30 de ani și i-a rămas numele „The 30s”. Am vrut să folosim ciocolată cu 100% cacao. A fost așa: ciocolata 100% cacao cu piper roz, cremă de vanilie și vișine. Când s-a tăiat tortul, nimeni nu s-a mai oprit din mâncat.

Și se comandă?

Andreea: Nu l-am promovat, dar îl mai propunem când cere cineva ciocolată.

Care e cea mai ocupată perioadă?

Aceasta, de Sărbători.

Și ce cer oamenii?

Marius: Cozonaci. Avem un cozonac tradițional: nucă, cacao, stafide și îi facem ca acasă.

Andreea: Eu am luat de la mama 4 tăvi și exact cu acelea am început. Am tot căutat mai multe tăvi la fel, dar nu se găsesc.

Marius: Dar avem o limită și la cozonaci, pentru că fiind artizanali, nu avem cum să facem pe bandă.

Cât a crescut business-ul în acest un an și jumătate?

Andreea: triplu.

Marius: Anul 2017, a fost cam jumătate lucrat și am avut o cifră de afaceri de 25 de mii de euro. Noi am început în primăvară, dar abia din toamnă am început să lucrăm la foc continuu. Dar, important a fost că după șase luni de zile nu am mai adus bani de acasă. Iar anul 2018, va avea o cifră de afaceri de aproximativ 100 de mii de euro.

Mâncați multe prăjituri?

De vreo 2 luni încercăm să ne mai abținem. Înainte, micul dejun și prânzul erau formate din prăjituri.

Dar ce, prăjiturile voastre îngrașă?

Marius: NU. Noi am luat proporții, dar nu din cauza prăjiturilor.  S-au acumulat oboseala și stresul, avem un stil de viață dezordonat. Se observă 4-5 ore de somn pe noapte. Toată lumea ne spune că așa e la început, iar Andreea întreabă cât „cât durează începutul acesta?”

Andreea: Ne-am schimbat mult stilul de viață. Gustăm mult și am numărat recent, facem aproximativ 180 de produse.

Marius: Am luat foarte multe, pentru că ne plac provocările. Am acceptat tot ce ceilalți nu au acceptat. Am fost la o nuntă cu tema „Călătoria” unde au fost 19 mese și fiecare masă a reprezentat câte o țară. La fiecare masă am făcut câte un platou de prăjituri din fiecare țară.

Am rămas prieteni cu mirii.

Andreea: De fapt toți care au comandat de la noi, s-au reîntors. Dacă au comandat pentru nuntă, au cerut și pentru botez și tot așa.

Care a fost cea mai mare comandă, ca și volum?

Marius: Am avut încă de la început, de la deschidere, un eveniment la Camera de Comerț pentru aproximativ 300 de persoane.

Andreea: Eram la început și îmi aduc aminte că Marius a trebuit să plece la o înmormântare, iar eu cu un ajutor a trebuit să mă ocup de tot. Două zile nu am dormit deloc.. Eu a trebuit să pregătesc prăjiturile, eu să car marfa, tot eu să o așez.

Cei care vor să comande la voi, cum fac?

Andreea: O dată este site-ul, apoi Facebook-ul. Eu iau legătura cu fiecare dintre ei apoi. Aproape fiecare comandă este personalizată, sunt foarte puțini care finalizează comanda inițială, așa cum au plănuit. Ori mai adaugă, ori mai schimbă, ori ceva se mai petrece pe parcurs. Noi nu mergem pe o gamă standard. Plecăm de la preferință, de la nevoie și nu cred că am putea să scoatem din atelier aceleași torturi zi de zi, ne-am plictisi.

Dacă vă certați, ce faceți?

Andreea: Cum adică dacă ne certăm? Ne certăm Zilnic.

Marius: Ea are o idee, eu alta, ea are o abordare, eu alta, amândoi ținem la orgoliile noastre. Sunt momente de genul acesta, dar învățăm să facem față, să mergem mai departe.

În plus, am investit foarte mult aici, nu e așa ușor să-ți iei jucăriile și să pleci. Am pus amândoi pasiune, suflet…

Ați aruncat multe prăjituri până v-au reușit?

Andreea: Nu, nu prea s-a întâmplat. În plus, dacă nu au ieșit așa cum ne-am dorit, tot le-am folosit la ceva, nu am aruncat.

Marius: Noi avem un moto: La Angeline nimic nu se aruncă, totul se refolosește. Dacă ne rămân produse de pe la târguri, tot timpul le donăm prin fundația Sheida Cafe deoarece știm că ajung la copii.

De unde numele?

Marius: Numele este un mix, pe sora Andreei o cheamă Angela, ne-a plăcut și o cofetărie mare din Paris (Angelina).

Andreea: Mie îmi place foarte mult numele de Angeline. Am impresia că inspiră foarte multe lucruri.

Marius: Combinația finală a venit de la mine.

Andreea: Angeline e al meu, Cake Boutique e al lui Marius.

Business inspirationInspiring PeopleLife Stories
Share this article