Căutare

Share this article

Am aflat de Paris în copilărie, când vedeam cu ochii minţii agilitatea muschetarilor şi mă intrigau la culme trufia regilor Franţei, opulenţa existenţei lor sau intrigile minuţios ţesute ale doamnelor de la curte. Am aflat apoi despre Turnul Eiffel, Louvru, plimbările pe Sena şi a fost de ajuns să-mi doresc să le văd măcar o dată, ca orice copil care se vede cucerind lumea (sau măcar Europa). Parisul prin ochii adultului este cu mult mai mult: este Coco Chanel, este Montmarte, este Moulin Rouge, este locul perfect pentru cererile în căsătorie în etaloanele îndrăgostiţilor.

La polul opus ni se înfăţişează Dakarul, capitala Senegalului scăldată de apele Atlanticului care nu atrage prin vreo arhitectură impresionantă, dar îmbie prin aerul exotic, fiind în plus şi un reper pentru comerţul zonei. Oraşul vibrează prin meşteşugurile transmise şi practicate şi azi, muzeele care valorizează tradiţiile, pieţele pline de arome şi culoare sau plajele numai bune pentru amatorii de relaxare sau dimpotrivă, pentru cei care caută senzaţiile tari ale sporturilor nautice.

A fost nevoie de inspiraţia de moment (sau poate de disperarea celui pierdut în deşert) ca cele două repere să devină parte a unei poveşti care va face să curgă râuri de cerneală dar şi să adune cohorte întregi de fani. Ideea genială i-a aparţinut unui francez, aventurosul Thierry Sabine care în anul de graţie 1977 se rătăceşte în Deşertul Tenere, în timpul Raliului Abidjan – Nice. Salvat în ultimul moment, Thierry nu priveşte deşertul ca pe un posibil final al existenţei sale ci mai degrabă ca un teren ofertant pentru o competiţie de anduranţă, care să pună la treabă măiestria şi rezistenţa participanţilor, „o încercare pentru cei care merg, un vis pentru cei care rămân în urmă” aşa cum afirma chiar el.

Cu entuziasm pornesc la prima ediţie în 1979 cei 182 de competitori înscrişi, dintre care şapte doamne alături de motocicletele lor, având în faţă 10.000 Km de parcurs, Parisul devenind martorul unui start istoric. Nu în zadar se spune că Raliul Paris – Dakar este aproape la fel de lung ca întregul campionat mondial de raliuri, cu toate etapele sale şi se bucură în prezent de cea mai mare audienţă în lume după Formula 1. Cu toate că şi-a păstrat numele ce l-a consacrat, întrecerea a avut drept punct de plecare şi oraşe ca: Barcelona, Buenos Aires, Lisabona şi s-a încheiat uneori în Buenos Aires sau Lima.

Deşertul devine piatră de încercare nu de puţine ori, atât pentru concurenţi cât şi pentru localnici: în 1982 Mark Thatcher, fiul faimoasei Doamne de Fier a Marii Britanii, Margaret Thatcher, dispare timp de şase zile alături de copilotul său ( o curajoasă franţuzoaică ) şi de mecanicul echipei, fiind salvaţi în urma reperării de către un avion al armatei algeriene. Civili îşi pierd şi ei viaţa când încearcă să forţeze limitele securităţii impuse de organizatori, dar şi concurenţi care se lasă pradă adrenalinei şi ignoră legile firii sau tehnicii.

Însuşi Sabine, cutezătorul organizator îşi pierde viaţa când o furtună de nisip îi spulberă elicopterul, în mijlocul deşertului pe care îl adora.

Paris – Dakar este şi prilejul încoronării în premieră a unei doamne pe primul loc al competiţiei în anul 2001, când Jutta Kleinschmidt, o nemţoaică temerară îşi arată supremaţia la manşa unui Mitsubishi.

Un aspect inedit al întrecerii este şi dublul rol jucat de către camioane: acestea acordă asistenţă tehnică vehiculelor participante, transportând echipamente vitale în timp ce îşi măsoară forţele ca şi concurenţi.

Anul 2016 mută ruta competiţiei la o altitudine de aproximativ 4.600 m ( imaginaţi-vă condiţiile asemănătoare unei tabere din Everest ), moment care pune la grea încercare omul şi maşina: primul îşi recalibrează şi ajută capacitatea respiratorie şi încearcă să gestioneze pierderea de puterea a motorului cauzată de calitatea aerului.   Raliul este şi momentul stabilirii de noi coordonate pentru maşini care şi-au făcut un nume din cu totul alte motive, cum ar fi Rolls Royce sau Jaguar XJ6 – modele care constituie apanajul luxului şi al extravaganţei sau Mercedes SLC – două echipaje au intrat în competiţia din 1984, care au şi ajuns la final, pe locurile 44 şi 62 ce-i drept dar spre stupoarea scepticilor.

Un an mai târziu Porsche înscrie la start trei concurenţi la volanul modelului 959, însă aceştia abandonează din considerente tehnice. Învaţă rapid regulile dure ale jocului şi în 1986, tripleta Porsche 959 ocupă primele două locuri la categoria autovehicule, dar şi un onorabil loc cinci.

Uimesc fanii şi delicatul Renault 4, care coboară hotarât de pe străzile Parisului şi încheie în urale pe locul doi în etapa din 1979 dar şi modelul Citroen DS, care era în 1999, în viziunea celor de la revista „Classic & Sports Car” cea mai frumoasă maşină construită vreodată.

Anul 1984 aduce la start un uimitor vehicul: Jules Proto 6×4 racer. Primeşte numele de la parfumul „Jules” al casei Dior, o îmbinare de arome recunoscută drept masculină şi „condimentată”. Va abandona cursa în ciuda echipării îndelung gândite de ingineri şi a înfăţişării sale neasemuite: şase roţi, motor Chevrolet 350 V8, cutie de viteze Porsche şi tracţiune integrală.

Urmează o nouă ediţie: cea cu numărul 40 va avea loc între 6 şi 20 ianuarie 2018 de-a lungul a trei ţări. Peru, Bolivia şi Argentina vor fi scena pentru noi încercări, noi recorduri, noi prietenii sau elegant dozate rivalităţi. Prezentarea rutelor, ca un omagiu parcă pentru începuturi, va avea loc la sfârşit de toamnă tot la Paris.

În timp ce echipele îşi fac ultimele setări, frumuseţea sălbatică a locurilor îşi face odihna neîntinată de zgomotul motoarelor şi ambiţia omului. Cu siguranţă îşi va arăta şi latura dezlănţuită atunci când îi va primi pe concurenţi.

La final, învingătorul va avea aceleaşi calităţi ca şi cel din prima ediţie a Dakar-ului: pregătire, atenţie, rezistenţă într-o armonioasă înţelegere cu „fierul” sau cu dibăcia echipei tehnice, asezonate cu inspiraţie când situaţia o cere şi cu măcar un gram de noroc. Titanii vor rămâne în picioare sau după caz, pe roţi…

Andreea Militaru este Guest Writer pentru life.ro şi dacă esti curios să o cunoşti mai bine, poţi încerca Just Words, platforma pe care continuă să-şi aştearnă gândurile, ideile şi întâmplările.

Share this article
Ți-a placut povestea? Ajută-ne și promoveaz-o pe social media
read
next
promoted
articles
loading...

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO