going outMovies
Regizorul Hadrian Marcu, omul care l-a pus „la locul lui” pe actorul Bogdan Dumitrache
„Filmul nostru încearcă realizarea unui portret, nu neapărat redarea unei “povești”. Petru Tudoran are 35 de ani și se vede pus în fața unei situații care impune luarea unei hotărâri care va afecta decisiv viața sa și pe cea a celor apropiați lui.”
Ramona Raduly
|Reading time: 5 mins
„Filmul nostru încearcă realizarea unui portret, nu neapărat redarea unei “povești”. Petru Tudoran are 35 de ani și se vede pus în fața unei situații care impune luarea unei hotărâri care va afecta decisiv viața sa și pe cea a celor apropiați lui.”
Ramona Raduly
|Reading time: 5 mins
Share this article

Hadrian Marcu s-a născut în Brăila anului 1976. A absolvit Facultatea de Drept în 1999, iar  în 2003 a început studiile la Facultatea de Regie a Universității Media. A lucrat ca regizor secund pentru lungmetrajul „Hârtia va fi albastră, în regia lui Radu Muntean, iar din filmografia sa mai fac parte opt scurtmetraje, printre care se regăsesc „Domnul David”, „Unchiul Victor” şi „Joi”, acesta din urmă fiind selecţionat în competiţiile oficiale ale festivalurilor de film de la Namur, Thessaloniki și  Hamburg. De-a lungul carierei sale, Hadrian Marcu a fost asistent de regie pentru aproximativ 80 de reclame, realizate în colaborare cu unele dintre cele mai prestigioase case de producție din România și din străinătate.

Acum lansează primul său film pentru care semnează scenariul și regia: „Un om la locul lui” ce are premiera în cinematografe chiar azi. Pe Radio Guerrila, Adrian Popescu spunea despre Hadrian Marcu a fost dintotdeauna pasionat de filme și că știa totul despre filme și actori, chiar dacă initial a intrat la Facultatea de Drept. Apoi a rectificat cursul istoriei vieții sale și a terminat ragia de film.

Petru Tudoran (Bogdan Dumitrache), inginer de foraj într-o companie multinațională, a primit o ofertă de muncă la București. Viitoarea soție este însărcinată. Fosta iubită a suferit un accident înfiorător. Acum trebuie să facă o alegere. „Un om la locul lui”, este synopsis-ul foarte pes curt al filmului. Debutul în lungmetraj al lui Hadrian Marcu este o adaptare liberă după romanul „Firesc” al lui Petru Cimpoeșu, iar rolurile principale sunt ale lui Bogdan Dumitrache, Ada Galeș, Mădălina Constantin și Adrian Titieni.

Despre povestea filmului, Hadrian marcu declara: „În mod instinctiv, oamenii caută afecțiune, dar afecțiunea vine la pachet cu o altă persoană, ceea ce poate face situația complicată. Câteodată e de preferat singurătatea, dar aceasta nu este o opțiune pe termen lung. Această contradicție creează pentru unii dintre noi o permanentă stare de conflict. Filmul încearcă să redea lupta interioară a unui bărbat și eșecul acestuia de a se înțelege pe sine. Eșecul de a evolua pe plan personal și degradarea cauzată de repetarea inconștientă a greșelilor.”.

Mai jos însă, poți citi povestea pe care be-a spus-o doar nouă, într-un interviu:

Tu ești un om la locul tău? Ce înseamnă să fii un om la locul lui?

Ideea ar fi că toți suntem la locul nostru într-un fel sau altul. Ai spune că, dacă nu am fi, am încerca să ne schimbăm. Asta nu înseamnă că unii dintre noi nu existăm în locuri în care nu ne e chiar bine. Numai că lucrurile nu sunt chiar atât de simple. Multora starea asta de “nelalocul lor” le devine într-un mod foarte pervers locul. Despre asta e filmul. În cealaltă accepțiune, de om decent, cred că ține de cum te văd ceilalți.

Hadrian Marcu

De când muncești la acest film?

Am început lucrul la scenariu acum ceva mai bine de patru ani. Pentru cineva din afară poate părea mult dar, de fapt, e o perioadă aproximativ normală. Se poate și mai bine dar și mai rău. E un proces de anduranță.

Adrian Popescu spunea că ai făcut foarte multe sacrificii pentru filmul tău? De ce? Ce înseamnă pentru tine acest prim lungmetraj, acest prim film al tău?

Nu consider că am făcut sacrificii. Sunt alegeri pe care fiecare dintre noi le face la un moment dat și în urma lor e câteodată mai ușor de văzut ce se pierde. Primul lungmetraj este o experiență pozitivă, independent de rezultatul în sine. Sunt ani de zile în care am avut ocazia să lucrez la ceva care mă interesează alături de oameni interesanți și asta s-a acumulat în ceea ce sunt la finalul filmului.

Dă-mi puțin din film? Despre ce e vorba?

Filmul nostru încearcă realizarea unui portret, nu neapărat redarea unei “povești”. Petru Tudoran are 35 de ani și se vede pus în fața unei situații care impune luarea unei hotărâri care va afecta decisiv viața sa și pe cea a celor apropiați lui. Foarte rar situațiile de viată cu adevărat complicate se rezolvă facil, prin soluții evidente, cu efecte secundare ușor de cuantificat și asumat. Filmul își propune să surprindă complexitatea a ceea ce considerăm a fi firescul unei existențe ordinare.

Hadrian Marcu

De unde te-ai inspirat?

Romanul „Firesc” al domnului Petru Cimpoeșu a constituit un impuls inițial esențial pentru mine într-un moment în care nu eram foarte convins de unde s-o apuc cu scrisul. Am trecut prin mai multe volume de proză românească contemporană și la câteva dintre ele m-am trezit citind fără să mai caut un potențial film. În „Firesc” am avut șansa de a găsi și punctul de plecare pentru un scenariu. Pe lângă faptul că m-a interesat problematica, m-a atras și contextul industrial.

Ești ambițios? Tot la Popescu am citit că puteai să fii mare avocat sau notar, dar ai ales regia? De ce? Poți să trăiești decent fiind regizor? Nu era mai confortabil să rămâi cu Dreptul?

Sunt regizori care trăiesc bine. Ca în multe alte profesii liberale, nu există garanții. Selecția e destul de dură, aș zice. Poate că era mai confortabil din punct de vedere material să fii continuat în linie dreaptă după facultatea de drept, dar există și un alt tip de confort pe care sunt sigur că nu l-aș fi putut obține.

Ai practicat vreodată avocatura sau altă materie conexa Dreptului?

Nu. Mi-am luat diploma, am băgat-o într-un sertar și nu m-am mai uitat în direcția aceea niciodată.

Ce urmează? Care va fi următorul „film al tău”?

Deocamdată nu am un proiect suficient de definit cât să poată fi clasificat drept “următorul meu film”. Există o idee, dar trebuie să mă aplec asupra ei cu un pic mai multă atenție și concentrare pentru a o aduce în stadiul de proiect. Momentan, scuza mea e că urmează să lansăm filmul și încă sunt prins în el.

going outMovies
Share this article