Căutare

Share this article

În 1921 yachtingul întră oficial în România odată cu înfiinţarea Yacht Club Român, precursorul Yacht Club Regal Român. Patronat de Regele Ferdinand, yachtingul a cunoscut o scurtă perioadă de înflorire care a fost însă curmată de comunişti imediat după război.
Un sport vitregit de-a lungul istoriei sale, a atras în sânul lui numai oameni de calitate care căutau o lume nouă, asemeni lui Columb. La fel şi astăzi, când componenta competiţională a fost depăşită de cea de agrement. Asta mai ales pentru că mereu competiţia presupune un regulament care să compenseze diferenţele ce ţin de design şi performanţe, o barcă de 9 de metri neavând aceleaşi performanţe ca una de 13 metri.
Bugetele de care dispun pasionaţii de ambarcaţiuni au făcut imposibilă practicarea regatelor one-design, adică folosind bărci care fac parte din aceeaşi clasă, cu aceleaşi specificităţi tehnice şi de design. În zilele noastre, pentru a se putea realiza competiţii cât se poate de echitabile, federaţiile sau organizatorii de regate aderă la unul dintre cele doua sisteme internaţionale de calculare a nivelului de handicap ORC sau IRC.
După o perioadă de acalmie de aproape cincizeci de ani, yachtingul a revenit în forţă şi datorită remodernizării marinelor de care dispune litoralul nostru. Deşi sunt doar 4 la număr, Tomis, Eforie, Mangalia şi Limanu, acestea reuşesc cu greu să facă faţă dezvoltării fenomenului sailing în România. Vecinii noştri bulgari deţin dublul numărului de marine pe care îl avem noi, nivelul serviciilor apropiindu-se celor oferite în bazinul mediteraneean. Deci, dacă vă hotărâţi să faceţi o croazieră cu destinaţia Turcia sau Grecia, puteţi face escale liniştiţi în marinele bulgăreşti la Balcic, Nisipurile de Aur, Varna, Dinevi, Nessebar, Burgas, Sozopol sau Tsarevo. 
Cel mai important pas pe care l-a făcut sailingul românesc în ultimii ani a fost  Marina Life Harbour Limanu, construită de la zero, care adăposteşte în condiţii „ca afară” ambarcaţiunile şi pasagerii acestora. Dispune de un hotel cochet dotat cu un restaurant pe măsura şi atmosfera sailărească autentică.
Dacă ar fi să aproximăm numărul ambarcaţiunilor existente pe litoralul românesc la Marea Neagra, ca să ne putem da seama de dimensiunea fenomenului, am ajunge undeva în jurul cifrelor de 80 de veliere şi 50 de motor-yachturi. Aceste bărci se „odihnesc” la noi ăn ţară în marine ale căror preţuri la chirii variază în funcţie de dimensiunea bărcii şi marina în care vrei să îţi ţii bijuteria cu vele sau motor. De exemplu, la un velier de 12 metri te poate costa chiria 1500 euro la Mangalia, 1200 euro Limanu Harbour, 1550 euro la Eforie Nord sau 3000 de euro în Portul Tomis.
Dar nimic nu poate sta în calea dorului de mare a unui pasionat de yachting.
 

read
next

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO