Ciprian Porumbescu a fost compozitor, violonist, teolog și mare patriot român. În scurta sa existență, artistul a întruchipat autenticul românesc evocând glasuri de bucium, freamătul codrului și susurul apei. Cel mai prolific compozitor român a murit la doar 29 de ani, lăsând moștenire peste 200 de lucrări muzicale pentru poporul român. S-a stins din viață în casa de la Stupca, la data de 6 iunie 1883, în prezența tatălui său și a surorii sale Mărioara. Era bolnav de tuberculoză. Pe 6 iunie 2023 s-au împlinit 140 de ani de la moartea sa, un talent muzical de excepție, cel care a creat prima operetă românească intitulată Crai nou.
Originile și numele lui Ciprian Porumbescu
Marele compozitor s-a născut la data de 14 octombrie 1853 la Șipotele Sucevei și a fost fiul preotului ortodox Iraclie Porumbescu și al Emiliei Golembiovski. Inițial numele său a fost Ciprian Golembiovski (Golemb, Galamb=porumbei), dar în 1881 și-a schimbat numele de familie în Porumbescu. A fost un copil sensibil care a dat dovadă de talent încă din primii ani de viață.
A început studiul muzicii la Suceava şi Cernăuţi, apoi a continuat la „Konservatorium für Musik und darstellende Kunst” în Viena, cu Anton Bruckner şi Franz Krenn. Între 1873 şi 1877 a studiat teologia ortodoxă la Cernăuţi. În tot acest timp muzica a rămas marea lui dragoste. Tânărul Ciprian Porumbescu a continuat, în paralel cu teologia, să studieze pianul, vioara și violoncelul.
La Viena, Ciprian Porumbescu a dirijat corul Societății Studențești „România Jună” și tot acolo a scos colecția de douăzeci de piese corale și cântece la unison, reunite în „Colecțiune de cântece sociale pentru studenții români”, aceasta fiind prima lucrare de acest gen din literatura română.
Tragicul destin al geniului din Bucovina: Cea mai frumoasă etapă a vieții sale artistice
Ciprian Porumbescu este cel care a creat prima operetă românească intitulată Crai nou. Este vorba despre o piesă în două acte scrisă de către el pe textul poeziei poetului Vasile Alecsandri. Premiera operei sale a avut loc la data de 11 martie 1882, la Brașov, în Sala Festivă a Gimnaziului Românesc. Spectacolul a avut un succes incredibil, motiv pentru care s-a impus reluarea sa pe aceeași scenă, pe 12, respectiv 23 martie. Opereta Crai nou a fost montată, în același an, și la Oravița.
Citește și: Viața lui Lucian Blaga: controverse, mituri și marile sale iubiri
Cele mai cunoscute lucrări ale lui Ciprian Porumbescu
A fost unul dintre cei mai mari compozitori români care a lăsat în urma sa o comoară artistică inestimabilă. Între cele mai populare lucrări ale sale amintim Balada pentru vioară și orchestră, muzica pentru celebrul cântec patriotic Pe-al nostru steag e scris Unire, melodia Trei culori – fostul imn al României din perioada lui Nicolae Ceaușescu. Tot el a este autorul următoarelor lucrări: „Serenada”, „La malurile Prutului”, „Altarul Mănăstirii Putna”, „Rapsodia română pentru orchestră”, „Inimă de român” și „Odă ostașilor români”.
Viața lui Ciprian Porumbescu: Trei luni de detenție
În 1877, Ciprian Porumbescu a fost arestat de autoritățile austriece în procesul Arboroasa. Odată cu el au fost închiși conducătorii societăţii ”Arboroasa” – Constantin Morariu, Eugen Siretean, Zaharie Voronca şi Orest Popescu. Marele compozitor a stat după gratii trei luni, timp în care sănătatea i-a fost grav afectată. Pereții reci și mâncarea proastă l-au îmbolnăvit de tuberculoză. După ce a fost achitat, a plecat la Viena pentru a-și continua studiile. Simțindu-se tot mai rău, artistul nu a abandonat ceea ce iubea să facă cel mai mult: să compună.
Sfâșiat de o poveste de dragoste interzisă
Din nefericire, în viața sentimentală, Ciprian Porumbescu a fost urmărit de ghinion. A iubit cu patos o fată pe nume Berta Gordon, dar atât familia lui, cât și a fetei erau împotriva acestei relații. Berta Gordon, descrisă ca fiind înaltă și subțirică, era fiica pastorului din Ilișești. Ea și Ciprian Porumbescu s-au cunoscut într-una din vacanțele petrecute la Stupca. Cei doi aveau confesiuni religioase diferite, iar peste asta, tatăl tinerei nu era de acord cu activitatea politică românească a compozitorului. Din aceste motive, Berta a fost trimisă în străinătate, iar Ciprian Porumbescu a rămas în țară cu inima frântă.
Ultima dorință a lui Ciprian Porumbescu
Ciprian Porumbescu a trecut în neființă la data de 6 iunie 1883, la locuința sa din Stupca, în prezența tatălui său și a surorii Mărioara, cărora le-a spus, cu ultimele puteri: Să nu lăsați muzica mea să moară! Ultima sa dorință a fost îndeplinită. Ea se regăsește în ultima strofă din ”Cântecul tricolorului”. Pe crucea marelui compozitor au fost puse culorile drapelului românesc şi versurile “Iar când, fraţilor, m-oi duce/ De la voi, şi-o fi să mor/ Pe mormânt atunci să-mi puneţi/ Mândrul nostru tricolor”.
Ciprian Porumbescu a fost înhumat în cimitirul satului său natal, Stupca, în apropiere de altarul Bisericii Sfântul Dumitru. În onoarea sa, numele satului în care acesta s-a născut și a crescut, a fost schimbat din Stupca în Ciprian Porumbescu.
Sursa foto: Depositphotos.com
Pe aceeași temă
Citește mai multe
