Viața lui Lucian Blaga: controverse, mituri și marile sale iubiri
Lucian Blaga (1895-1961) este considerat de mulți drept cel mai original filosof român și cel mai mare poet al secolului XX. Se poate spune că reprezintă cea mai mare personalitate creatoare a secolului XX. De-a lungul vieții sale a fost eseist, filozof, poet, dramaturg, traducător, jurnalist, profesor universitar, academician și diplomat. În spatele unui geniu de necontestat a fost un om care a trăit intens, a iubit, a suferit și a luat-o de la capăt, a fost dezamăgit și a murit prea devreme.
Viața lui Lucian Blaga. Nu a vorbit până la patru ani
Marele Lucian Blaga s-a născut în satul Lancrăm, judeţul Alba, din centrul Transilvaniei; a studiat la Sibiu şi la Brasov şi a urmat studiile teologice la Viena. A fost al nouălea copil al unei familii de preoți, iar despre copilăria sa, Blaga a spus că a stat sub semnul unei fabuloase absențe a cuvântului. De ce spunea asta? Ei bine, nu mulți sunt cei care știu că Lucian Blaga nu a vorbit până la vârsta de 4 ani. A urmat cursurile școlii primare germane, la Sebeș, în perioada 1902-1906, avându-l profesor pe unchiul său Iosif Blaga, autorul primului tratat românesc de teoria dramei. Mai târziu Blaga a devenit student în cadrul Facultății de Teologie din Sibiu și Oradea (1914-1916), după care a plecat la Viena unde a studiat filosofia și biologia (1916-1920). Cu privire la prima sa alegere – Teologia – Blaga a mărturisit în publicația Hronicul și cîntecul vîrstelor, că s-a înscris la această facultate pentru a scăpa de înrolarea în armata austriacă.
„Eu cred că veșnicia s-a născut la sat” Debut. Cele mai mari opere ale sale
Și-a făcut debutul în literatură în ziarul arădean Tribuna, cu poezia intitulată Pe țărm (1910), iar mai apoi cu studiul Reflecții asupra intuiției lui Bergson- 1914. La acea vreme se semna cu numele Ion Albu. În perioada 1917-2020 publică în revistele Cultura din Cluj și Banatul din Lugoj. În 1919 apare volumul de debut al lui Lucian Blaga, intitulat Poemele luminii.
Blaga a activat aproape şapte ani în diplomaţie, timp în care a ocupat funcții în Varșovia, Praga, Berna, Viena și Lisabona. Ulterior a devenit profesor la Universitatea din Cluj-Napoca. Special pentru el, în cadrul universității a fost creată catedra de Filozofia culturii, domeniul principal al activităţii sale de intelectual. A lucrat ca profesor universitar până în anul 1948 când a fost îndepărtat de la catedră din motive politice. După acest episod, nu îi mai sunt publicate volumele și se axează pe traduceri. Cariera diplomatică a lui Lucian Blaga s-a încheiat odată cu instaurarea dictaturii regale a lui Carol al II-lea.
Lucian Blaga vorbea deseori despre o viață idilică ca fiind o lume a poveștii, un tărâm de legendă cu munți și păduri, cu izvor și păsări la care își dorea să se întoarcă. Obișnuia să spună că veșnicia s-a născut la sat, un loc în care orice gând este mai încet și unde se vindecă starea de mântuire.
Opera lui Blaga include următoarele volume de poezii: Poemele luminii, Pașii profetului, În marea trecere, Lauda somnului, La cumpăna apelor, La curțile dorului și Nebănuitele trepte. Gândirea sa filozofică este configurată de patru trilogii. Este vorba despre: Trilogia cunoaşterii, Trilogia culturii, Trilogia valorilor şi Trilogia cosmologică. Potrivit concepției sale, Universul este impregnat de mister, iar Dumnezeu – Marele Anonim – este cel care impune o limită a înțelegerii, a cunoașterii. Blaga vorbea despre două tipuri de cunoaștere: una paradisiacă (logică, rațională, care descifrează misterul) și una luciferică (poetică, intuitivă, care potențează misterul).
Muzele lui Blaga
Potrivit istoricului literar Mircea Popa, Blaga a trăit la Cluj o poveste de dragoste cu Elena Daniello. Mircea Popa a studiat fondul arhivistic donat de familia Daniello Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, care cuprinde manuscrise ale poetului Lucian Blaga. În articolele și volumele dedicate poetului, istoricul vorbește despre două muze. Este vorba despre Eugenia Mureşanu, poetă şi admiratoare a lui Blaga, care organiza în casa sa de pe strada Bisericii Ortodoxe un cenaclu, şi Elena Daniello, medic stomatolog. Iată câteva rânduri dedicate de către poet muzei sale, Elena Daniello:
Pe drumuri şi printre
Drumurile, oriunde s-ar duce, sunt făcute
să se-ncrucişeze, nu o singură dată,
ca oamenii, oricare le-ar fi ţinta
să se-ntâlnească, totuşi, câteodată.
Mi-e dor de tine, mi-e sete. Mi-e sete
Cum îi este cenuşii de apă
Din înţelepciunea drumurilor
Îmi scot speranţa cea mai disperată
Cea mai minunată.
Viața lui Lucian Blaga: Marea sa iubire
Pe când era student la Universitatea din Viena, Lucian Blaga a cunoscut-o pe cea care avea să-i devină soție. Este vorba despre Cornelia Brediceanu, fiica unui om politic din Banat pe nume Coriolan Brediceanu. Cei doi s-au văzut pentru prima dată în sala bibliotecii universității unde erau studenți. Patru ani mai târziu s-au căsătorit, iar pe 2 mai 1930 au devenit părinții unei fetițe pe care au numit-o Ana Dorica. Soția lui Lucian Blaga a terminat Medicina și a profesat ca medic stomatolog în Lugoj. Ultima sa dorință a fost să fie înmormântată alături de soțul ei, ceea ce s-a și întâmplat. Cei doi își duc somnul de veci în cimitirul din Lancrăm.
I-au retras premiul Nobel?
În anii ’50, Lucian Blaga a fost nominalizat pentru premiul Nobel, mare distincție pe care însă nu a mai primit-o. Autoritătile române ale timpului nu i-au permis să răspundă anunţului făcut de Academia Regală din Suedia. Din motive neștiute, dosarul Blaga s-a rătăcit, iar marele poet avea să afle, mai târziu, că premiul Nobel pentru literatură fusese acordat unui poet spaniol.
”Eram al doilea (ca voturi primite, n.r.), imediat după spaniolul care a cules laurii. Personal eram nespus de mulţumit de succesul moral pe care izbuteam să-l obţin, cu totul pierdut, cum eram, într-un buzunar de provincie transilvană, se arată în notele lui Blaga”, potrivit Adevărul.
Sfârșit tragic
Marele Lucian Blaga s-a stins din viață în 1961 la vârsta de 66 de ani, într-un moment în care nu-şi epuizase nici pe departe resursele creatoare. În noaptea de 5 spre 6 mai, alături de el se afla doar soția sa. La ora 3.30, poetul s-a trezit din somn, ”perfect lucid, respirând greu” și i-a șoptit Corneliei: ”-Peste un ceas mor!” S-a stins pe patul de spital, cauza decesului fiind neoplasm al coloanei vertebrale. Deși a murit pe 6 mai, a fost înmormântat abia pe 9 pentru că pe 8 se sărbătoreau 40 de ani de la înființarea PCR. Marea sa iubire, Cornelia, i-a respectat ultima dorință și l-a înhumat în vechiul cimitir al satului său natal, Lancrăm.
Sursa foto: Depositphotos.com
Pe aceeași temă
Citește mai multe
