Plasticul pe Dunăre: tinerii eco-ambasadori și lupta lor pentru viitor. Cu sprijinul Lidl Romania.

Plasticul abandonat de turiști sau pescari amatori ori adus de ape și colectat din afluenți este unul dintre cele mai mari și imprevizibile pericole pentru natura Deltei Dunării.

WWF România, împreună cu Asociația CSR Nest și cu sprijinul Lidl România desfășoară în Delta Dunării, programul Patrula Zero Plastic, care are ca scop creșterea gradului de informare și educare a comunităților și a turiștilor privind impactul plasticului asupra naturii.

În vara anului trecut, după două zile de pregătire și formare pentru rolul de ambasadori în reducerea cantității de plastic din apele Dunării, elevii din câteva licee din Tulcea și-au luat misiunea în serios, s-au implicat în acțiuni de ecologizare și au văzut îndeaproape consecințele deșeurilor menajere aruncate în natură.

Dragoș Balea, coordonator WWF Delta Dunării: Cea mai mare cantitate de plastic colectată o singură dată a încăput în 30 de saci pentru deșeuri, am adunat-o în jumătate de oră, cu 4 oameni. Plasticul vine din inconștiența și ignoranța oamenilor care lasă în urma lor și nu-i interesează ce se întâmplă după aceea.

Patrula Zero Plastic vrea să aducă un pic de conștientizare oamenilor și încercăm să facem oamenii să înțeleagă că nu-i mare lucru să aduni plasticul după tine. E foarte ușor să-l arunci peste gard sau unde locuiești la marginea râului, dar așa cum l-ai adus acolo poți să-l și pui în niște containere speciale pentru colectarea plasticului.

Bogdan Lungu, Asociația CSR Nest: Patrula Zero Plastic este un proiect dezvoltat de WWF Romania, în colaborare cu Asociația CSR Nest și susținut de Lidl România, în care facem educație pentru tinerii din zona Deltei Dunării.

Pentru câteva zile, mai mulți elevi din liceele din Tulcea au putut vedea ce se întâmplă cu plasticul care nu este colectat adecvat. Au văzut chiar cum a început descompunerea lui. Natura își intră în rol și începe să acapareze plasticul pe care îl distruge cum poate, însă în foarte mulți ani.

Proiectul Patrula Zero Plastic se desfășoară de aproape trei ani de zile, încercăm să ajungem în cât mai multe puncte din Delta Dunării, unde am descoperit multe deșeuri, care au ajuns acolo atât din pricina turiștilor sau pescarilor amatori, cât și deșeuri aduse de apă, din afluenții Dunării. Așa am descoperit că nu avem educație, din păcate, nici pe cea ecologică, dar nici cei 7 ani de-acasă. Prin acest proiect încercăm să aducem un plus de educație și de valoare atât celor care stau în Delta Dunării, cât și turiștilor. Am avut niște plicuri în care aveam o pereche de mănuși și un sac și, cum prindeam pe cineva la pescuit sau că a campat, îi întindeam acest mic cadou, să nu lase nimic în urmă. Majoritatea spun că nu lasă nimic în urmă, că fac curat, dar după ce plecau, a doua zi, în urma lor, găseam deșeuri.

Până acum nu am ajuns la niciun loc în Deltă în care să nu găsesc absolut niciun deșeu din plastic. Am ajuns chiar în locuri destul de izolate și am găsit foarte mult plastic, nu neapărat lăsat acolo de oameni, cât adus de apă de pe cursul afluenților săi.

Citește și: Cum vom curăța Dunărea de plastic? Un program de impact, marca Lidl România

Cătălina Murariu, formator WWF: E foarte importantă componenta de educare când vine vorba despre Patrula Zero Plastic. Avem publicuri de toate vârstele, iar tinerii, mai ales cei de aici, din zonă, sunt un public foarte important, atât prin prisma faptului că au energie, aceea de a se implica, le face foarte mare plăcere, dar mai mult decât atât, sunt unii dintre cei mai deschiși și receptivi. Le este foarte ușor, primesc aproape natural mesajul pe care noi îl aducem și la fel de natural le este să îl transmită mai departe.

Cristina Stână, elevă la Colegiul Dobrogean Spiru Haret Tulcea: Fără să fim conștienți, tot ceea ce este în natură de fapt este și în noi. Mai devreme sau mai târziu, acest plastic ajunge în organismul nostru.

Din păcate oamenii, mulți dintre ei, nu sunt civilizați și preferă să își arunce deșeurile pe unde apucă, nu să le strângă pe toate într-un sac, ca ulterior să le ducă la un loc special amenajat pentru reciclat. Consider că odată ce noi afectăm mediul, ne afectăm și pe noi înșine, iar odată ce natura este sănătoasă, și noi suntem sănătoși. Deci dau acest ajutor și pentru mine, și pentru cei din jur, dar și pentru generațiile următoare.

Mă implic în această patrulă deoarece îmi place să ajut tot ceea ce este în jurul meu, în special natura și oamenii. Prin faptul că ajut natura, ajut oamenii în mod indirect și am o satisfacție foarte mare când văd că pot să las ceva bun în urma mea.

Consider că un copil poate influența foarte mult părerea celor din jur pentru că el este sincer și, din moment ce el își dorește să facă o schimbare, asta îi pune pe adulți pe gânduri. Cred că dacă toți am contribui câte puțin clar s-ar produce o schimbare.

Ana Cătălina Furtună, elevă la Liceul Teoretic Ion Creangă Tulcea; Îmi place foarte mult să fac lucrul acesta fiindcă vreau să știu că ajut. Și-mi place să ajut. Mă gândesc că poate de la mine se poate schimba ceva. Măcar o persoană dintre atâtea mă va urma.

Un ambasador are contribuția de a da mai departe ștafeta și către alți oameni din jur, pentru a proteja natura cât mai mult posibil, și la rândul lui să ajute în curățarea mediului și păstrarea acestuia într-un mod cât mai armonios.

Roman Radu Ion, elev la Colegiul Dobrogean Spiru Haret Tulcea: Îmi place ideea de a ajuta mediul înconjurător și, ajutând mediul înconjurător ne ajutăm și pe noi înșine, ne păstrăm sănătoși, păstrăm și mediul sănătos. Consider că prin puterea propriului exemplu putem schimba ceva.

De ce Patrula Zero Plastic ține să creeze ambasadori ai mediului?

Cătălina Murariu, formator WWF: Au fost câteva zile de formare, petrecute împreună în Deltă, la Mahmudia,care au avut rolul de a-i pregăti să devină ambasadori Zero Plastic.

Au trecut prin sesiuni de formare care le-au reamintit despre importanța protejării Deltei, i-au făcut să se reconecteze cu valorile, cu bogăția naturală existentă în Deltă pentru a înțelege de ce facem asta. Apoi și-au reamintit sau au aflat care sunt amenințările cu care se confruntă Delta, vorbim despre natura de aici, evident. S-au gândit la soluții prin care pot preveni aceste amenințări. Bineînțeles, plasticul a fost un subiect important. Experiența lor pe apă i-a dus în zona de reconstrucție ecologică de la Carasuhat, un proiect WWF, o lucrare realizată în urmă cu 4 ani și unde deja natura și-a intrat în drepturi. Au fost încântați să vadă pelicani, floră și faună specifică Deltei Dunării.

Ce ți-ai luat tu din această experiență?

Cătălina Murariu, formator WWF: Foarte multă energie, speranță că lucrurile se schimbă, că avem aliați pentru cauzele noastre. Foarte de curând ne-am întors din plimbarea cu barca și domnul care ne-a condus, un localnic, observă cum lucrurile se schimbă de la an la an, iar localnicii înșiși sunt mai atenți cu plasticul. Toate eforturile pe care le depunem de câțiva ani încep să dea roade. Sigur, nu suntem singurii care militează pentru această cauză, ci facem parte dintr-un efort comun. Iar asta îmi dă speranță cu adevărat. Sigur că mai este mult de lucru însă e foarte important să mergem înainte și să fim solidari.