Cum vom curăța Dunărea de plastic? Un program de impact, marca Lidl România - LIFE.ro
Mergi la conținut
Rubrică susținută de

În luna septembrie, în România, au avut loc acțiuni de ecologizare a fluviului Dunărea, prin intermediul programului River Cleanup Collective @Dunăre, un demers amplu de eliminare a plasticului din ape, inițiat de Grupul Schwarz, din care și Lidl face parte. Acțiunea are loc simultan în toate țările riverane Dunării și își propune să răspundă obiectivelor de eliminare a deșeurilor de plastic din mediul înconjurător, setate în strategia REset Plastic a grupului Schwarz.

Pe plan local, inițiativa a fost implementată de Lidl România sub umbrela România Limpede. Astfel, timp de 7 zile, cu ajutorul voluntarilor și activiștilor din cadrul ASAP (Armata Selectării Atente a Plasticului),  Mai Mult Verde și WWF România, și cu sprijinul Lidl România, au fost organizate o serie de acțiuni de ecologizare, precum și ateliere de conștientizare pentru cei interesați de impactul plasticului în natură, dar și de comportamente concrete prin care fiecare dintre noi poate contribui la reducerea cantității de plastic ce ajunge deșeu.

Altfel spus, plasticul colectat de voluntarii Mai Mult Verde de pe malurile Dunării a fost trimis spre colectori, dar o mică parte din el a fost folosit la atelierele de reciclare creativă organizate de  ASAP în Giurgiu, Călărași, Brăila și Galați.

Despre acest program, dar și alte demersuri în direcția combaterii poluării cu plastic, ne povestește Mihaela Tutunaru, de la ASAP, un program educațional național, adresat elevilor și studenților.

Cum vom curăța Dunărea de plastic:

Povestește-ne puțin despre impactul pe care l-a creat până în acest moment ASAP în școlile în care a dus programele sale!

Mihaela Tutunaru, Armata Selectării Atente a PlasticuluiASAP este un program de schimbare sistemică care urmărește sistematizarea și educarea copiilor și tinerilor în ceea ce privește consumul de plastic. De când am început activitatea programului în școli am căutat să implicăm toată comunitatea prezentă în școli, atât cadrele didactice, cât și personalul auxiliar. Pe acestea urmărim să le educăm în ceea ce privește separarea selectivă a deșeurilor și pe copii să-i educăm în ceea ce privește modul corect în care pot utiliza și arunca plasticul.

Care sunt soluțiile propuse de voi care s-au dovedit cele mai eficiente în comunitățile de elevi și profesori?

Mihaela Tutunaru, Armata Selectării Atente a Plasticului: Sunt diverse materiale de educare pe care și le pot lua atât din școli, din unitățile de învățământ unde merg zi de zi, cât și de pe rețelele de socializare.

ASAP este un proiect lansat în 2020, printr-o petiție prin care mai mult de 30.000 de semnatari din toată țara au cerut ca școlile să devină mai prietenoase cu mediul.

Între timp, am creat o serie de videouri pe diverse teme educative, alături de influenceri, dar și jocuri apropiate copiilor și tinerilor, pe modelul Minecraft, în care tratăm acest subiect serios cu privire la plastic și colectarea selectivă. Am căutat cumva să interpretăm altfel mesajul care ajunge la copii și chiar să-l transmitem către ei pe un canal familiar și pe care le face plăcere să-l urmărească.

Noi ne-am asumat prin ASAP să facem această parte de educare și conștientizare ca pilon principal. Totodată, încercăm să facilităm calea și către dotarea unităților și infrastructură. Este în obligația instituțiilor publice care ne sunt partenere în program să asigure infrastructura, atât primăriile, cât și inspectoratele școlare din București unde suntem prezenți cu programul și, în cadrul întâlnirilor lunare sau a altor sesiuni de lucru cu cadrele didactice și personalul administrativ încercăm să oferim soluții alternative în crearea acestor structuri acolo unde nu există. Și un alt lucru important pe care îl facem este să punem la masă atât salubristul, cât și unitățile de învățământ, primăria, inspectoratul. Este un obiectiv al lui ASAP pe care îl urmărim – acest dialog între instituții și identificarea verigilor slabe și căutarea împreună a unor soluții. Pentru că, până la urmă, succesul programului depinde destul de mult de colaborare.

Acțiune de ecologizare la Dunăre

Cum reacționează elevii sau profesorii la programul vostru educațional din școli?

Mihaela Tutunaru, Armata Selectării Atente a Plasticului: Noi suntem prezenți în comunitatea din școli pe tot parcursul anului școlar. În primul rând avem întâlniri lunare cu profesorii și cu personalul auxiliar, avem întâlniri pe tema colectării separate și pe tema deșeurilor din școli, urmărim cantitățile prin intermediul unei platforme digitale de management al deșeurilor și ne dorim cumva ca pe parcursul sesiunilor de formare și a evoluării programului să le poată gestiona și autonom și să fie chiar o schimbare care să îmbunătățească situația în școli. Iar în ceea ce privește copiii, căutăm în timpul anului școlar să ne ducem către ei cu mesaje și să stăm cu ei de vorbă în mediul pe care îl frecventează. Iar când nu suntem la școală, căutăm să facem diverse activități complementare, unde să vină și să învețe alte principii ale economiei circulare din care și colectarea selectivă face parte, cum ar fi: ateliere de realizare a obiectelor din plastic, ce funcții noi pot da deșeurilor – că nu vorbim aici doar de plastic: și hârtia, și sticla, și aluminiul fac parte din zona aceasta de deșeuri reciclabile, și atunci am încercat, pe lângă partea asta educațională formală să dezvoltăm și această parte de entertainment.

La Electric Castle a fost prima manifestare ASAP în afara unităților de învățământ și a fost un real succes, de care ne-am bucurat atât noi, cât și Lidl România, partenerul nostru în acest program. Noi comunicăm foarte mult cu elevii prin partea de Social Media. Social Media este aproape parte organică din proiect, pentru că ea ne facilitează comunicarea cu comunitatea ASAP din care fac parte elevii și tinerii care își doresc să adopte această filosofie a protecției mediului în stilul lor de viață și cunoștințelor pe care noi le împărtășim despre acest subiect. În vară am mai avut în derulare o campanie prin care recrutam ambasadori ASAP în orașele partenere, în sensul în care căutam elevi de liceu care să poată vorbi despre proiectul ASAP în școala lor.

O parte mică din rezultatele maratonului de ecologizare din cadrul campaniei „România limpede”

Care a fost rolul de până acum și cum vedeți implicarea pe viitor a Lidl România în realizarea și succesul acestui program? 

Mihaela Tutunaru, Armata Selectării Atente a Plasticului: ASAP este un program inițiat de fundația The Institute, cu sprijinul Lidl România. Toate măsurile luate de Lidl România pentru a combate poluarea cu plastic fac parte din strategia REset Plastic a Grupului Schwarz, din care și retailerul face parte. REset plastic are 5 arii de acțiune, printre care se numără și componenta REmove, prin care compania contribuie activ la curățarea deșeurilor de plastic din mediul înconjutător, arie la care răspunde programul ASAP. Lidl România este unicul susținător și finanțator al acestui program.

Noi facem acest interviu cu Dunărea în spate. De ce? Care este contextul? Cum s-au desfășurat în această săptămână activitățile de combatere a poluării cu plastic ale Dunării, în cadrul programului River Cleanup Collective @Dunăre?

Mihaela Tutunaru, Armata Selectării Atente a Plasticului: Contextul a fost creat tot de Lild România, la inițiativa Grupului Schwarz, în care ne-am unit forțele cu cei de la Mai mult verde, prin Cu apele curate și am venit să facem o acțiune împreună cu privire la această conștientizare despre consumul de plastic. Ei au făcut partea de ecologizare, iar noi am făcut un workshop cu deșeurile reciclabile adunate în urma acțiunii de ecologizare, prin care am învățat copiii și tinerii mai multe variante de obiecte pe care le pot realiza din plastic curat. Pentru că este important ca deșeurile reciclabile să fie curate înainte să fie reciclate mai departe sau aruncate. Alături de noi au fost și cei de la WWF, care alături de voluntari, și cu sprijinul autorităților, au organizat o ecologizare-maraton, în puncte-cheie din zona Deltei.

Care este impactul acestei acțiuni asupra celor mici?

Mihaela Tutunaru, Armata Selectării Atente a Plasticului: Cred că este un impact foarte valoros în comportamentul tinerilor pentru că, spre deosebire de toate materialele pe care le văd și la care sunt expuși, care tratează această temă, cu această ocazie și participă în mod practic, fizic și prezent la acest subiect. Cred că ajută acțiunea de ecologizare, când chiar vezi problema gunoaielor și chiar le iei tu cu mâna ta de jos și le pui în niște saci și le duci la reciclat și cred că contează și această perspectivă diferită pe care o oferă acest workshop despre deșeurile reciclabile. Pe lângă faptul că sunt niște materiale destul de rezistente, pentru că de aceea le și reciclăm, iată că poți face cu ele alte lucruri care rămân cu tine o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp.

Voluntarii, elevi și adulți, s-au implicat într-un maraton de ecologizare care a durat 7 zile și a avut impact în mai multe orașe riverane fluviului

Care crezi că va fi impactul acestei implicări colective, realizată de către Lidl România, sub umbrela România Limpede? După cele 7 zile petrecute alături de voluntarii celor trei ONG-uri și voluntarii Lidl, ce impact crezi că va avea programul în ceea ce privește acțiunile de ecologizare, cât și de educare și prevenție asupra poluării cu plastic, pe viitor?

Mihaela Tutunaru, Armata Selectării Atente a Plasticului: Mi se pare valoros, atât pentru societatea civilă din care toate ONG-urile fac parte, cât și pentru proiect în sine, pentru că împreună putem genera un impact mai mare. Cu toții ne dorim o schimbare în ceea ce privește protecția mediului, în ceea ce privește colectarea separată a deșeurilor reciclabile și de aici celelalte acțiuni de economie circulară și cred că este mult mai puternic impactul și mesajul pe care putem să-l generăm într-o comunitate locală atunci când ne unim forțele și fiecare vine cu micro comunitatea lui și cu nișa lui de activități. Suntem ONG-uri cu activități complementare, și cred că ne completăm foarte bine în această acțiune comună, care sper să nu fie singura în acest sens.

Citește și: Simona Camburu și Mihai Enescu, Plantăm fapte bune în România: „În Oltenia, Sahara României, o dună depășește 18 metri. Iar noi am trecut deja de 60 de hectare plantate, peste 300.000 de puieți în 3 ani”

Share this article

Pe aceeași temă

Citește mai multe


Creșterea taxelor | Ce se întâmplă cu banii de pensii ai românilor și cu investițiile la bursă
Cu investiții totale de 23,5 mld. lei pe bursă – adică aproape un sfert din banii de pensii private ai românilor – fo...
Creșterea taxelor | Biriș pune punctul pe ”i”: Pierdem miliarde din PNRR sau supărăm mediul de afaceri?
Pus în fața unui deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul României are în prezent de ales: crește impozitele ș...
Cum se simte oboseala cauzată de cancer. Apare aproape în toate tipurile de neoplasme avansate
Cum se simte oboseala de la cancer? Oboseala este un simptom comun al cancerelor avansate, însă acest tip de oboseală...
Asociația Caritas Alba Iulia, despre reforma sistemului de asistență socială: Serviciul social nu e muzeu
Asociația Caritas Alba Iulia, despre reforma sistemului de asistență socială: Serviciul social nu e muzeu Sectorul fu...
Animalul de companie are o respirație urât mirositoare? Iată câteva cauze
Nimic nu se compară cu afecțiunea câinelui, cu excepția cazului în care animalul de companie are un caz grav de halit...
Cum dansează pe manele mireasa lui Oțil și nașa Roxana Ionescu. Ramona Olaru și Diana Munteanu, campioane și ele
Dani Oțil și Gabriela Prisăcariu au făcut cununia religioasă duminică, 30 iulie, la 2 ani de când au devenit soț și s...
Spune-le și altora