Viața lui Pablo Escobar începe într-o familie modestă din Rionegro, Columbia, unde s-a născut pe 1 decembrie 1949. Tatăl său era fermier, iar mama învățătoare. Crește în Medellín, orașul care avea să-i devină fief și bastion, dar și locul unde visul lui de putere se transformă în coșmar pentru mii de oameni.
Ca adolescent, Escobar nu visa la meserii obișnuite. Legenda spune că primele sale „afaceri” au fost furturi de pietre funerare, pe care le șlefuia și le revindea, și chiar furturi de biciclete. Avea o minte sclipitoare pentru afaceri – doar că alegea constant calea interzisă.
Viața lui Pablo Escobar: Primii pași în lumea crimei – țigări, mașini furate și răpiri
În anii ’70, Columbia era un teren fertil pentru cei care voiau să facă bani repede și murdar. Pablo începe cu contrabandă de țigări, mașini furate și chiar răpiri. La nici 20 de ani, era deja temut pentru brutalitatea și istețimea lui.
Însă adevărata șansă a apărut odată cu cocaina – drogul care avea să schimbe nu doar viața lui Escobar, ci și fața întregii Americi Latine.
Imperiul Medellín – când banii curg ca un fluviu
La începutul anilor ’80, Pablo Escobar era deja liderul Cartelului Medellín, cea mai mare organizație criminală din lume la vremea aceea. Se spune că trafica zilnic între 15 și 20 de tone de cocaină doar în Statele Unite.
Bogăția lui era aproape de neconceput:
- Forbes îl lista printre cei mai bogați oameni ai lumii, cu o avere estimată la 30 de miliarde de dolari.
- Cheltuia lunar circa 2.500 de dolari doar pe elastice pentru a lega teancurile de bani.
- Ascundea sume uriașe pe câmpuri sau sub case, pierzând anual milioane din cauza mucegaiului sau a șobolanilor.
Escobar cumpărase haciendas uriașe, terenuri vaste și construise o adevărată grădină zoologică privată, unde hipopotamii africani au rămas și astăzi, în sălbăticia Columbiei.
Viața lui Pablo Escobar: Robin Hood sau demon? Cum îl vedea poporul
În viața lui Pablo Escobar, una dintre cele mai mari contradicții era imaginea dublă: pentru autorități, era criminalul numărul unu, iar pentru mulți săraci din Medellín, era un erou.
El a finanțat cartiere întregi, a construit terenuri de fotbal, școli și spitale. Oamenii îl numeau „Robin Hood paisa” (după regiunea sa natală). A candidat chiar și la Congres, fiind ales pentru o scurtă perioadă.
Dar popularitatea lui venea cu un preț: violență fără precedent. Oricine i se opunea era eliminat. Politicieni, jurnaliști, polițiști, judecători – nimeni nu era în siguranță.
Războiul cu statul columbian și SUA
Escobar a declarat un adevărat război împotriva statului. Celebre au rămas cuvintele lui: „Plata o plomo” – adică „bani sau glonț”. Ori luai mita, ori erai împușcat.
În 1989, ordinul său a dus la uciderea candidatului prezidențial Luis Carlos Galán, care promitea să lupte împotriva cartelurilor. A aruncat în aer clădiri guvernamentale și chiar un avion civil Avianca, ucigând peste 100 de oameni.
Statele Unite au intervenit, iar agenții DEA au devenit obsedați de prinderea lui. Columbia, presată internațional, a dus o luptă sângeroasă împotriva cartelului.
Viața lui Pablo Escobar: Familia – iubirea care l-a definit și frica de a fi pierdut
Viața lui Pablo Escobar nu a fost doar despre droguri și bani. A fost și despre familia lui, pe care o iubea cu disperare. S-a căsătorit cu Maria Victoria Henao, când ea avea doar 15 ani, iar el 26. Au avut doi copii: Juan Pablo (astăzi Sebastian Marroquín, arhitect și scriitor) și Manuela.
Escobar își idolatriza fiica. Se spune că, odată, în timpul unei fugăriri prin munți, pentru a nu-i fi frig Manuelei, a ars două milioane de dolari pe post de lemne de foc.
Ultimii ani – prăbușirea unui imperiu
În 1991, Escobar s-a predat autorităților, dar cu o condiție: să fie închis într-o închisoare construită chiar de el, supranumită „La Catedral”. Era un lux incredibil, cu teren de fotbal, jacuzzi și telefoane. De acolo, însă, a continuat să conducă afacerile cartelului.
Sub presiunea internațională, guvernul columbian a încercat să-l mute într-o altă închisoare, moment în care Escobar a evadat. A urmat o vânătoare de aproape un an, în care poliția columbiană, DEA și o unitate specială numită „Los Pepes” (formată din rivalii lui) i-au urmărit fiecare pas.
Pe 2 decembrie 1993, cu o zi după ce împlinise 44 de ani, Pablo Escobar a fost găsit într-o casă din Medellín. A fost ucis pe acoperiș, într-un schimb de focuri. Unii cred însă că și-a tras singur glonțul, refuzând să fie prins viu.
Moștenirea ambiguă a celui mai temut traficant
Astăzi, numele lui Pablo Escobar rămâne sinonim cu teroarea, dar și cu fascinația. Medellín a încercat să-și rescrie istoria, să lase în urmă imaginea de oraș al cartelurilor, dar turiștii încă vizitează casa sa, „La Catedral” și faimoasa Hacienda Nápoles.
Fiul său a scris o carte în care și-a condamnat tatăl, dar și-a recunoscut, paradoxal, dragostea pentru el. Oamenii din cartierele sărace încă îl pomenesc ca pe cel care le-a oferit case și terenuri.
Viața lui Pablo Escobar este, până la urmă, o lecție amară: ambiția fără limite, combinată cu violența și corupția, poate transforma un băiat sărac într-un rege al lumii – dar unul al unei lumi construite pe sânge și prăbușită inevitabil.
Citește și: Averea lui Pablo Escobar: la cât se ridică și cât a putrezit din ea?
Foto: BBC
