fbpx

Căutare

Share this article

Anul 2020 a fost unul excelent pentru producătorii de jocuri video. Izolarea a crescut numărul jucătorilor, dar şi al orelor petrecute de aceştia în faţa calculatoarelor. 2,7 miliarde de oameni sunt pasionaţi la nivel mondial de astfel de activităţi, iar numărul copiilor care aleg jocurile video ca metodă de petrecere a timpului este şi el tot mai mare. În contextul pandemiei este firesc să crească şi îngrijorarea referitoare la violenţa din jocurile video şi efectele pe care le poate avea aceasta asupra dezvoltării copiilor.

Industria jocurilor video şi consumatorii ei

După ce anul 2020 a însemnat un boom pentru industria jocurilor video, cu multe recorduri doborâte – de la vânzări la numărul de utilizatori, anul 2021 i-a readus pe producători cu picioarele pe pământ. Astfel, trimestrul II a adus cu el scăderi ale veniturilor în industrie comparativ cu acelaşi trimestru al anului trecut.

Asta nu înseamnă că oamenii şi-au pierdut interesul pentru industria care înregistrează creşteri în fiecare an, ci doar că lucrurile au început să revină la o situaţie relativ normală, iar unii dintre jucători s-au întors la distracţiile şi socializarea offline.

Sigur, nu e cazul să ne imaginăm că producătorii de jocuri video înregistrează pierderi, ci doar că au profituri ceva mai mici decât în anul care a depăşit toate aşteptările într-o industrie în continuă dezvoltare. Dacă înainte de pandemie, în 2019, veniturile în această zonă erau de 120 de miliarde de dolari, un an mai târziu acestea ajungeau la 155 de miliarde de dolari.

În România, conform unui studiu realizat de Asociaţia Dezvoltatorilor de Jocuri Video, sunt aproximativ 8 milioane de oameni care folosesc jocurile video ca metodă de distracţie, proporţia fiind destul de echilibrată: 52% dintre jucători sunt bărbaţi, iar 48%, femei.

Citeşte şi: Cele mai bune jocuri video clasice care fac furori și în prezent – LIFE.ro

Dependenţa de jocurile video, catalogată drept boală de OMS

Creşeterea industriei înseamnă un număr tot mai mare de utilizatori, dar şi tot mai multe ore petrecute în faţa ecranelor. Iar acest lucru creează îngrijorări în rândul medicilor.

Academia Americană de Pediatrie, de exemplu, susţine că 97% dintre adolescenţii cu vârste cuprinse între 12 şi 17 ani sunt utilizatori de jocuri video, iar mulţi dintre ei ar petrece, în medie, 7 ore pe zi utilizând un dispozitiv electronic.

Cert este că lucrurile nu arată deloc bine şi nu doar în Statele Unite, ci în multe părţi ale lumii. Tocmai de aceea Organizaţia Mondială a Sănătăţii a catalogat în vara lui 2018 dependenţa de jocuri video drept o tulburare de sănătate mintală şi a inclus-o în aceeaşi categorie cu dependenţa de cocaină şi cu cea de jocuri de noroc.

Care sunt caracteristicele acestei dependenţe, conform OMS:

  • pierdere a controlului asupra jocului;
  • prioritate ridicată acordată jocului în raport cu alte activităţi;
  • continuarea şi creşterea activităţii jocului în ciuda apariţiei consecinţelor negative.

Este nevoie însă de ceva mai mult decât de identificarea acestor lucruri pentru ca să poată fi pus un astfel de diagnostic. Mai exact, comportamentul de acest fel trebuie să aibă consecinţe asupra activităţilor personale, familiale, sociale, educative şi profesionale şi să se manifeste clar vreme de cel puţin 12 luni.

Tot experţii OMS au subliniat faptul că nu orice obişnuinţă de a utiliza jocurile video reprezintă o patologie şi că această dependenţă afectează un procent infim din numărul total al jucătorilor.

Pe de altă parte, studii precum cel efectuat de Institutul Naţional pentru Media şi Familie din Minneapolis indică faptul că utilizarea în exces a jocurilor video de către copii duce la creşterea nivelului de depresie şi anxietate, la instaurarea fobiilor sociale şi la rezultate şcolare extrem de scăzute. Şi nu doar sănătatea psihică este afectată de folosirea în exces a jocurilor video, ci şi cea fizică. Pe termen lung, acestea pot duce la probleme posturale, musculare şi scheletice precum tendinita sau sindromul tunelului carpian, dar şi la obezitate şi somn de proastă calitate.

Citeşte şi: Cum apare dependența de jocuri video a copilului și cum intervenim eficient – LIFE.ro

Violenţa din jocurile video – studii contradictorii asupra efectelor asupra copiilor

Dacă în ceea ce priveşte dependenţa de jocurile video, lucrurile par clare, nu acelaşi lucru se poate spune despre jocurile video care pun accent pe acte sau adresări violente. În ultimii 15 – 20 de ani au fost efectuate mai multe studii pe această temă, rezultatele fiind însă, în unele cazuri, contradictorii.

Unul dintre studiile care vrea să aducă linişte în rândul celor preocupaţi de efectele jocurile video violente s-a desfăşurat pe o perioadă de 10 ani şi a fost concretizat într-o carte semnată de Sarah Coyne şi Laura Stockdale, profesoare la Brigham Young University. Cele 2 au analizat felul în care jucătorii tind să aleagă jocuri din ce în ce mai violente, dar şi felul în care acestea le influenţează comportamentul din viaţa reală.

Cercetătoarele au adunat date de la 488 de adolescenţi cu vârste cuprinse între 10 şi 13 ani şi părinţii acestora, timp de 10 ani. Au urmărit felul în care a evoluat interesul adolescenţilor pentru jocuri video violente, dar şi comportamentul jucătorilor în interacţiunile sociale. Datele adunate de cele 2 au scos la iveală că interesul pentru jocurile video violente este fluctuant şi numai 27% dintre adolescenţi au ales jocuri din ce în ce mai violente odată cu trecerea timpului. Pe de altă parte, cercetările efectuate în acest deceniu nu au descoperit manifestări violente în realitate în cazul adolescenţilor incluşi în studiu, ci mai degrabă cazuri de anxietate şi depresie.

Un alt studiu, realizat de această dată de cercetători de la Ohio State University, a vrut să analizeze efectele jocurilor video cu arme asupra comportamentului copiilor care descoperă o armă reală. 220 de copii cu vârste cuprinse între 8 şi 12 ani au fost împărţiţi în 3 grupe: prima a primit acces la o versiune a Minecraft în care erau folosite arme de foc, una în care erau folosite săbii şi o alta, non-violentă. După 20 de minute de joc copiii mergeau într-o cameră de joacă unde se aflau şi 2 arme reale, fără muniţie. 62% dintre copiii din primul grup au mers şi atins una dintre armele găsite, 57% dintre copiii din cel de-al doilea grup au atins şi ei una dintre arme, iar din cel de-al treilea grup, 44% au fost interesaţi de armele găsite printre jucării. Deasemenea, dintre cei care au atins armele, copiii expuşi la variantele violente ale jocului au fost predispuşi la a apăsa trăgaciul înspre ei sau partenerul de joacă.

Mulţi dintre psihologi susţin cu tărie faptul că expunerea la imagini violente în perioada copilăriei duce la desensibilizare faţă de actele de acest fel şi la creşterea gândurilor şi comportamentelor agresive, mai ales că jucătorii asociază plăcerea succesului în joc cu provocarea duferinţei altcuiva. Un exemplu folosit des în acest sens este cazul din 2016, din Germania, când un tânăr de 18 ani – înfocat fan al unui joc în care scopul era să îţi împuşti adversarii – a omorât 9 oameni şi a rănit 21.

Citeşte şi: Cine a creat Minecraft, jocul video ce continuă să fascineze generații de copii și adolescenți? – LIFE.ro
Share this article
Ți-a placut povestea? Ajută-ne și promoveaz-o pe social media
read
next
promoted
articles
loading...

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO