Căutare

Share this article

În 2017, ca şi în anii precedenţi, prezenţa României la ProWein, eveniment ce are loc anual la Dusseldorf, a fost una destul de controversată. Anul trecut, România a participat cu un stand sprijinit de Ministerul Economiei, cu un altul organizat de o asociaţie de producători reuniţi sub sigla „Premium Wines of Romania”, plus un stand propriu al Cramelor Recaş. Standul „Ministerului” s-a prezentat deplorabil, iar celelalte două, finanţate din bugetele proprii ale producătorilor, au reuşit, din fericire, să ne mai spele obrazul.

În 2018, România a participat la ProWein în aceeaşi configuraţie de standuri, de tip „2+1”. Ca să aflăm exact cum au stat lucrurile la faţa locului, am cerut câteva opinii direct de la reprezentanţii cramelor româneşti prezente la Dusseldorf. La întrebarea „Cum s-a prezentat România la ProWein, în 2018?”, am primit următoarele 5 răspunsuri:

Foto: winemag.com

Sergio Faleschini (Vinarte)

Am participat la standul „Premium Wines of Romania”. Participarea a fost pregătită cu mult timp înainte. Astfel, în fiecare zi din cel 3 ale târgului a avut loc câte un masterclass cu teme specifice (vinuri albe, vinuri roşii, soiuri româneşti), pentru retail, Horeca şi distribuitori. Fiecare masterclass a fost mediatizat on line şi susţinut de personalităţi din Germania şi de formatori de opinie. Am avut un număr record de vizitatori datorită acestui fapt. Am reuşit să listăm diverse sortimente de vinuri şi să obţinem comenzi.

Gabriel Roceanu (Crama Oprişor)

La ediţia 2018 a Prowein am sesizat un progres, comparativ cu anii trecuţi, în ceea ce priveşte reacţia pozitivă publicului faţă de România ca ţara producătoare de vin. Ambele standuri care au expus vinuri româneşti au fost căutate de un număr mai mare de vizitatori decât în ediţia 2017. Trendul ascendent în creşterea constantă a calităţii vinurilor produse începe să fie vizibil, acceptat şi recunoscut în percepţia consumatorului european. Încep să fie apreciate, la valoarea lor reală, atât soiurile indigene româneşti cât şi diversitatea aromatică a vinurilor provenite din diferite arealele viticole cu DOC şi IG.

Cu toate acestea, persistă insatisfacţia nereuşitei de a reuni producătorii români într-o zonă comună. Încă insuficient de puternic este impactul pe care ar trebui să-l avem în acţiunile de expunere internaţională, acest fapt fiind cauzat, în mare măsură, de cadrul general de politici naţionale de promovare pe care se construiesc, deocamdată, evenimentele. Există, încă, bariere birocratice în utilizarea resurselor, la care se adaugă starea generală a mediului economic din industrie: infrastructura, legislaţia complicată şi greoaie, deficitul de resurse umane calificate şi necalificate etc. Acestea au ca rezultat implicarea timidă a multor producători în coagularea formelor asociative puternice. Ar fi nevoie, întâi de toate, ca mediul general de business să fie sănătos, predictibil şi bine structurat în zona internă, a pieţei naţionale, pentru ca mai apoi să fie şanse reale de construcţie a unei oferte competitive pentru piaţa internaţională. Avem speranţa că, în termen rezonabil de scurt, acest lucru se va întâmpla, asumându-ne în continuare munca şi eforturi pentru proiectele de promovare.

Aurel Rotărescu (SERVE)

Eu am văzut această participare asemănătoare cu cea de anul trecut, poate mai bine organizate standurile (ambele), la cel al asociaţiei un plus a fost organizarea de masterclass-uri care au atras atenţia. Altfel, împărţirea ca locaţii a fost aceiaşi, Recaş a avut aceiaşi poziţie, la fel Oliver Bauer.

Mihaela de Poix (SERVE)

La ce a spus Aurel Rotărescu, adaug faptul că nu mi se pare o problemă faptul că avem mai multe standuri, din contra.

Philip Cox (Cramele Recaş)

Din punctul nostru de vedere, ediţia din 2018 a ProWein a fost cea mai reuşită participare a firmei noastre din cei peste 20 de ani de când am legătură directă cu acest târg. La fel ca şi în trecut, Cramele Recaş au avut stand propriu, pe care anul acesta l-am modificat uşor, crescând lejer spaţiul de prezentare, zona de întâlniri şi degustări. Numărul vizitatorilor la standul Cramele Recaş a fost cel mai mare de până acum, spaţiul nostru de expunere fiind plin, în fiecare zi a târgului, de dimineaţă şi până la ora închiderii.

O senzaţie de satisfacţie am înregistrat anul acesta la ProWein şi în ceea ce priveşte interesul comercianţilor străini pentru vinul românesc – şi el, cel mai crescut de 25 de ani încoace de când lucrez cu vinurile noastre. Acest lucru se poate constata şi în cifrele de export, România fiind ţara cu cea mai mare creştere pe piaţa germană în anul 2017 (42% creştere valorică şi cantitativă faţă de 2016), când a depăşit, la aceşti parametri, Noua Zeelandă şi Portugalia, de exemplu. Această situaţie îmbucurătoare se regăseşte şi în ceea ce priveşte exporturile noastre în Olanda şi Regatul Unit, unde vinul românesc a înregistrat anul trecut cea mai mare creştere în Horeca (în UK am înregistrat anul trecut pe acest segment 67% creştere valorică în comparaţie cu anul 2016 şi 60%, cantitativ).

Părerea mea este că bulversările din anul 2018 care se fac simţite pe piaţa mondială a vinului vor propaga şi mai puternic această tendinţă de evoluţie a vinului românesc la export. Preţul vinului („articol”, care cunoaşte o scădere semnificativă a volumului la nivel mondial în 2018) este, în opinia mea, un factor mult mai important decât aspectul standurilor unde sunt prezentate ofertele, iar din această perspectivă producătorii români au şansa de a se adapta mai uşor la cerinţele pieţei, atât în privinţa exportului, cât şi a pieţei interne.

Ceea ce m-a surprins plăcut la participarea României din acest an la ProWein a fost programul mult mai amplu de seminarii şi workshop-uri despre vinul românesc, semnificativ mai mare şi mai vizibil decât anii trecuţi.

În ceea ce ne priveşte pe noi, Cramele Recaş, am investit consistent înainte de târg în reclamă şi PR în presa de specialitate locală şi internaţională, cu scopul de a spori interesul comercianţilor străini faţă de vinul românesc. Astfel, am organizat vizite la cramă pentru ziarişti străini, care s-au materializat, chiar în perioada târgului, cu apariţia unor articole de frumoasă ţinută în reviste importante distribuite în cadrul ProWein, precum „Weinwirtshaft” şi „Meininger’s Wine Business International” sau în ediţiile europene ale „Harpers Wine & Spirit Trade News” şi „The Drinks Buisiness”, ca să le nominalizez doar pe cele de top. Această abordare e veche de când lumea tiparului şi, adaptată la nou, de când există lumea online-ului. De fiecare dată dă rezultate, numai că trebuie aplicată în mod continuu şi organizat, astfel încât să atragă atenţia publicului relevant asupra evoluţiei vinului românesc şi să-i deschidă business-ului nostru oportunităţile de succes de care are nevoie. Din păcate însă, în afara iniţiativei private, nu există încă un ajutor consistent din partea statului român, nici în ce-i priveşte pe producătorii români şi, cu atât mai puţin, promovarea acestora în străinătate.

read
next

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO