fbpx

Căutare

Share this article

Atacurile din ultimele zile de pe teritoriul Transnistriei cresc îngrijorările pe întreg teritoriul Europei. În timp ce liderul autoproclamat de la Tiraspol vorbeşte de provocări ale Ucrainei, analiştii se tem că Rusia nu se va da în lături de la nimic în lupta ei pentru restaurarea graniţelor de pe vremea URSS-ului şi că încearcă, în acest fel, destabilizarea Republicii Moldova.

Tensiuni în creştere în Transnistria

În ultimele zile lucrurile au escalat în această zonă. Autorităţile locale şi, implicit, şi Rusia au acuzat Ucraina că ar fi atacat mai multe obiective militare de aici, una dintre ţinte fiind un depozit uriaş de armament şi muniţie al Rusiei. 2 turnuri de transmisiuni au fost şi ele aruncate în aer, iar în timp ce Ucraina vorbeşte de provocări orchestrate de Rusia, Moldova consideră că toate aceste acţiuni au rolul de a fi folosite ca pretext pentru creşterea tensiunilor în Transnistria.

În ultimele săptămâni în regiune au fost mai multe alerte cu bombe în şcoli şi instituţii medicale, au urmat exploziile de ieri şi azi (n.r.: marţi, 26 aprilie). Autorităţile Republicii Moldova urmăresc cu atenţie şi vigilenţă. Analizele noastre arată că există tensiuni între diferite forţe din interiorul regiunii, interesate de destabilizarea situaţiei. Acest lucru vulnerabilizează regiunea şi creează riscuri pentru Republica Moldova. – Maia Sandu, preşedintele Republicii Moldova

Guvernele mai multor ţări europene şi-au avertizat cetăţenii să părăsească de urgenţă Transnistria, iar la punctul de trecere a liniei administrative din Varniţa, ce desparte Transnistria de Republica Moldova, s-au format cozi de maşini, nu doar cu cetăţeni străini însă, ci şi cu oameni care locuiesc în această zonă. În opoziţie, autorităţile din Transnistria au impus restricţionarea misiunilor diplomatice în aşa-numita zonă de securitate a teritoriului – aproximativ 60% din teritoriul regiunii separatiste – şi a întărit posturile militare de aici.

Foto: impact.ro
Citeşte şi: Cine este Maia Sandu, femeia care va conduce Republica Moldova? Ce controverse sunt legate de numele său? Și cum arată valul schimbării ce cuprinde întreaga Europă? – LIFE.ro

O scurtă istorie a ultimelor decenii

Cu o istorie zbuciumată, ca mai toate teritoriile din această parte a Europei, Transnistria, teritoriul de la est de Nistru, a fost în perioada medievală sub mai multe influenţe, a Rusiei Kievene, a Cnezatului Halici-Volînia, a Marelui Ducat al Lituaniei, inclusiv sub cea a domnitorilor moldoveni de la sfârşitul secolului al XVII-lea, începutul secolului al XVIII-lea.

După înfiinţarea Uniunii Sovietice în 1922 guvernul de aici a inclus partea din estul Nistrului în cadrul Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveană, ca parte a Republicii Sovietice Socialiste Ucraineană. Capitala, aflată iniţial la Balta, în regiunea Odesa, a fost mutată apoi la Tiraspol.

Odată cu ocuparea Basarabiei de către aceeaşi Uniune Sovietică, în 1940, guvernul sovietic a proclamat Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, cu capitala la Chişinău. O mare parte din Basarabia era contopită cu 6 dintre cele 14 raioane ale RSSA Moldovenească, în timp ce restul mergea la RSS Ucraineană.

Prima parte a celui de-al Doilea Război Mondial a dus la preluarea teritoriului denumit Transnistria – cuprins între râurile Nistru şi Bug, de la Bar, din Ucraina şi până la Marea Neagră – de către România, aliată atunci a Germaniei Naziste până în august 1944, când trupele sovietice au revenit atât în Transnistria, cât şi în Basarabia. Tratatul de pace de la Paris, din 1947, a stabilit ca Basarabia, nordul Bucovinei şi Transnistria să revină URSS. Cea mai mare parte a acestui teritoriu a mers către RSS Ucraineană, RSS Moldovenească revenindu-i o mică bucată de pământ aflată de-a lungul Nistrului. Aceasta a devenit ulterior, odată cu destrămarea URSS, parte a Republicii Moldova.

În 1990 însă moldovenii au declarat limba română limbă oficială în republică, ceea ce a dus la crearea unei mişcări separatiste în Transnistria. Aceasta a proclamat Republica Moldovenească Nistreană, iar în urma conflictelor armate sprijinite de trupele ruseşti, a preluat controlul asupra celei mai mari părţi din zona transnistreană, cât şi a unei părţi din Basarabia.

Deşi în 1994 Republica Moldova a semnat un acord ce presupunea retragerea trupelor ruseşti din Transnistria, acest lucru nu s-a întâmplat nici până în prezent. Mai mult, în 2006 a fost organizat un referendum care arăta că majoritatea populaţiei este în favoarea obţinerii independenţei faţă de Moldova şi aderarea la Federaţia Rusă. Rezultatele nu au fost recunoscute de comunitatea internaţională, la fel cum nici Republica Transnistreană nu a fost recunoscută oficial decât de 3 state apropiate regimului de la Kremlin: Abhazia, Nagorno-Karabah şi Osetia de Sud.

Citeşte şi: Istoria conflictului dintre Rusia şi Ucraina şi a teritoriilor disputate – LIFE.ro
Share this article
Ți-a placut povestea? Ajută-ne și promoveaz-o pe social media
read
next

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO