Căutare

Share this article

Medicina, în sine, este o meserie grea care cere studiu constant, cercetare, atenţie sporită şi pasiune. Neurochirurgia pare însă pentru noi, neiniţiaţii, o ramură SF a chirurgiei şi a medicinei, per total. Orice intervenţie asupra creierului şi sistemului nervos necesită nu doar o pregătire extrem de complexă, ci şi o fineţe extraordinară. La noi bazele neurochirurgiei au fost puse la începutul anilor 1900, iar cei mai mari neurochirurgi din România apar nu doar în isoria noastră, ci a lumii întregi. Să-i cunoaştem!

Cei mai mari neurochirurgi din România – Dumitru Bagdasar

Dumitru Bagdasar este părintele neurochirurgiei româneşti şi fondatorul şcolii româneşti de neurochirurgie. Cel mai mare copil născut într-o familie de ţărani răzeşi, Dumitru a arătat încă din primii ani de viaţă o dorinţă nestăvilită de învăţare. Ca să ajungă la şcoală, în primii ani, trebuia să meargă pe jos câţiva kilometri, indiferent de vreme. A plecat apoi la liceu, în Bârlad şi în 1913 era admis la Facultatea de Medicină din Bucureşti. A lucrat constant în tot acest timp ca să poată rămâne în Capitală şi să ducă studiile la bun-sfârşit.

În Primul Război Mondial este trimis pe front. Acolo se îmbolnăveşte de tifos, dar la finalul războiului revine la Facultate, pentru continuarea studiului. La 29 de ani obţine titlul de Doctor în medicină. Teza sa de final s-a intitulat „Contribuţiuni la studiul sindromului parkinsonian postencefalitic.” În următorii 5 ani lucrează la Spitalul Militar şi trece prin secţiile de Neurologie, Chirurgie şi Laboratorul de Histologie şi Anatomie Patologică.

1927 este anul demisiei din armată şi căsătoriei cu dr. Florica Ciumetti, cea care avea să devină prima femeie ministru din România. În locul lunii de miere cei doi au plecat la specializare în SUA, la Boston. Dumitru Bagdasar a lucrat în clinica doctorului Harvey Cushing, părintele neurochirurgiei moderne, dar la întoarcerea în ţară cei doi sunt pedepsiţi de autorităţi şi trimişi departe de centrele medicale mari. Urmează 4 ani grei, urmaţi de o nouă demisie şi întoarcerea la Bucureşti. Aici continuă intervenţiile chirurgicale într-un sistem oarecum improvizat, mergând din spital în spital cu propria trusă de instrumente şi apelând la personal din diverse medii. Soţia era cea care îl însoţea la fiecare intervenţie şi îi era secund.

Dr. Dumitru Bagdasar, foto: wikipedia.org

Abia în anul 1935 obţine dreptul de a înfiinţa în Spitalul Central de Boli Nervoase şi Mintale o secţie de neurochirurgie, cu 10 paturi şi o singură sală de operaţii. De aici se va dezvolta ulterior Clinica de Neurochirurgie a Facultăţii de Medicină. Aici pregăteşte ceea ce urma să fie numită „echipa de aur”, formată din Constantin Arseni, Ion Ionescu şi Sonia Ionescu Ogrezeanu (prima femeie neurochirurg din sud-estul Europei), iar faima lui Dumitru Bagdasar depăşeşte graniţele. Pacienţi din întreaga lume ajung la Bucureşti ca să se lase pe mâinile lui, iar în 10 ani efectuează 1800 de operaţii la sistemul nervos.

Şi-a adus aportul în tratamentele pentru cordotomii spinale, tuberculoame cerebrale, în patologia tumorală a măduvei spinării, a dezvoltat împreună cu State Drăgănescu şi Constantin Arseni o metodă originală de tratament a craniostenozelor. Ajuns în fruntea Ministerului Sănătăţii în Guvernul dr. Petru Groza, Dumitru Bagdasar a format Institutul de Endocrinologie din capitală, a înfiinţat 60 de circumscripţii rurale noi, sanatorii, 100 de case de naşteri în zonele rurale, a creat campanii de combatere a tifosului exantematic (boala căpătată de el în Primul Război Mondial), a febrei tifoide şi a febrei recurente, iar timp de 2 ani, până la moartea sa prematură, la numai 53 de ani, a predat Neurochirurgie la Facultatea de Medicină din Bucureşti.

Cei mai mari neurochirurgi din România – Constantin Arseni

Alături de mentorul său, Dumitru Bagdasar, Constantin Arseni a pus bazele neurochirurgiei româneşti. Fascinaţia pentru chirurgia creierului i-a apărut după ce a văzut o operaţie realizată de Dumitru Bagdasar la Spitalul de Urgenţă din Bucureşti. Avea doar 23 de ani când îi devine discipol şi începe să lucreze cu el în Secţia de Neurochirurgie a Spitalului Central de Boli Nervoase şi Endocrinologie. În paralel a continuat să studieze şi neurologia patologică, devenind şi lector universitar la această catedră.

Dr. Constantin Arseni, foto: viatamedicala.ro

După moartea lui Dumitru Bagdasar, la numai 34 de ani, Constantin Arseni a devenit manager al Secţiei de Neurochirurgie al aceluiaşi spital în care şi-a început activitatea în domeniu. A reuşit să o extindă la o capacitate de 80 de paturi, apoi la 220. În 1975 a decis să redenumească clinica în Spitalul Clinic de Neurochirurgie Prof. Dr. Dumitru Bagdasar şi, cu o capacitate de 650 de paturi, acesta devenea cel mai mare spital de neurochirurgie din toată Europa. Întreaga activitate din sala de operaţie, de manager şi de cercetare a lui Constantin Arseni a dus la dezvoltarea şcolii de neurochirurgie modernă în România, iar efortul depus în întreaga carieră i-a fost recunoscut şi prin redenumirea Clinicii de Neurochirurgie, în 2002, în Spitalul Bagdasar-Arseni.

Cei mai mari neurochirurgi din România – Alexandru Ciurea

Alexandru Ciurea a moştenit pasiunea pentru medicină din familie şi, în ciuda faptului că în tinereţe a crezut că neurochirurgia nu este drumul lui, a ajuns unul dintre cei mai renumiţi medici din acest domeniu. Peste 23.000 de operaţii pe creier a efectuat doctorul Ciurea, iar jumătate dintre pacienţii săi au fost copii.

Dr. Alexandru Ciurea

Este fondatorul şi coordonatorul Departamentului de Cercetare în Neuroştiinţe al Spitalului Clinic Bagdasar Arseni, fiind participant activ în 20 de proiecte de cercetare naţionale şi internaţionale. A fost şef al secţiei I de Neurochirurgie al aceluiaşi spital şi profesor universitar la Universitatea de Medicină din Bucureşti, preşedintele Societăţii de Neurochirurgie din România timp de 8 ani.

Cei mai mari neurochirurgi din România – Leon Dănăilă

Născut în 1933 într-o sătuc din Botoşani, Leon Dănăilă a plecat la Iaşi ca să urmeze Facultatea de Medicină. După 3 ani petrecuţi ca medic tot în zona Moldovei, Leon Dănăilă a dat concurs şi a ajuns medic secundar neurochirurg la Spitalul Gheorghe Marinescu din capitală. În timp ce dădea şi trecea examene grele pentru titlurile de medic specialist, doctor în medicină şi multe altele, doctorul Dănăilă absolvea şi cursurile Facultăţii de Filosofie-Psihologie.

Autor a 54 de cărţi şi atlase de specialitate, Leon Dănăilă deţine şi 18 brevete de inventator şi 10 brevete de inovator, a urmat specializări la New York, Paris, Bruxelles şi în multe alte centre universitare de prestigiu. A efectuat peste 40.200 de operaţii şi a reuşit să scadă mortalitatea operatorie la intervenţii de mare risc de la procente de 49-51% la sub 4%. El este cel care a introdus în sălile de operaţie din România microscopul operator şi laserul.

Dr. Leon Dănăilă, foto: Facebook.com

A construit fără aportul statului 16 camere de spital şi o sală de chirurgie dotată în totalitate, reuşind în acest fel să dubleze, în unele cazuri chiar să tripleze capacitatea zilnică de intervenţii în Clinica II Neurochirurgie din cadrul Spitalului Gheorghe Marinescu.

Cei mai mari neurochirurgi din România – Mircea Iacob

Mircea Iacob a fost medic militar şi întemeietorul neurochirurgiei militare româneşti. După ce a absolvit Facultatea de Medicină din capitală, a ajuns intern la Serviciul 2 de Chirurgie al Spitalului Militar, locul în care a învăţat meserie de la un chirurg şi clinician renumit, Col. Dr. Petre Costescu. Abia după 5 ani de muncă începe cursuri de perfecţionare în domeniul neurochirurgiei sub îndrumarea celebrului Constantin Arseni.

După specializare a început să preia, la Spitalul Militar, cazurile de traumatologie cranio-cerebrală şi vertebro-medulară, hernii de disc, cranioplastii.

În 1964 devine bursier al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi pleacă la Paris, pentru un curs de specializare în neurochirurgie funcţională. Cu economiile făcute din banii de bursă cumpără tot instrumentarul necesar pentru o nouă specializare – neurochirurgia stereotactică pe care, după întoarcerea în ţară, o practică benevol în Clinica de Neurochirurgie şi apoi o aduce şi în Spitalul Militar Central. În 1979, în semn de recunoaştere a muncii sale, în SMC este inaugurat Serviciul de Neurochirurgie, cu 65 de paturi şi un bloc operator modern.

Cei mai mari neurochirurgi din România – Sofia Ionescu Ogrezeanu

Sofia Ionescu Ogrezeanu a fost prima femeie neurochirurg din sud-estul Europei. Plecată din Fălticeni, tânăra ajunge în ultimul an de liceu în Bucureşti şi urmează, apoi, Facultatea de Medicină. A făcut un prim stagiu de pregătire în oftalmologie, apoi a trecut la o circă rurală, din apropiere de Fălticeni. La 23 de ani începe un stagiu la Serviciul de Neurochirurgie al Spitalului nr. 9, din capitală şi devine parte din aşa-numita „echipă de aur” condusă de Dumitru Bagdasar, părintele neurochirurgiei româneşti.

Punctul major în definirea carierei ei a fost o întâmplare din cel de-al Doilea Război Mondial. Erau prea mulţi răniţi şi prea puţini medici. Un copil a fost adus la spital în stare critică. Trebuia operat de urgenţă, dar nu era nimeni liber care să îl poată prelua. În acel moment Sofia Ionescu-Ogrezeanu, încă studentă, s-a oferit să-l opereze şi i-a salvat viaţa. Atunci şi-a dat seama că neurochirurgia este drumul pe care trebuie să îl urmeze, nicidecum medicina internă în provincie, aşa cum îşi imaginase ea că îi va fi viaţa.

Dr. Sofia Ionescu Ogrezeanu

De-a lungul carierei a primit numeroase premii pentru activitatea sa, fiind lăudată nu doar pentru calităţile ei excepţionale de chirurg, ci şi pentru amprenta pe care şi-a pus-o asupra instruirii noilor medici şi munca de cercetare continuă în domeniu.

read
next

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO