Pe scurt, prin photoreading. Pe larg, în acest week-end am fost la un curs de photoreading ţinut de Connie Larkin. O găsiţi pe facebook, pe youtube, e foarte cunoscută. M-a invitat o prietenă bună să fac acest curs pentru că, mi-a garantat ea, „va fi o experienţă cu adevărat valoroasă.” Ştiţi cum e: fiecare îşi ia, din orice experienţă, ceea ce crede că e valoros pentru el însuşi, în mod subiectiv. Cursul nu a fost însă numai despre felul în care „fotografiezi” fără să apelezi la partea raţională a minţii tale, o carte în câteva minute, ci despre mult mai mult decât atât. De fapt, a fost despre acceptarea ideei că noi folosim cam 5% din creier în mod conştient, restul de 95% fiind intuiţie, mintea nonconştientă. Dacă alegi să accepţi asta, atunci nimic nu ţi se pare greu, îţi dai jos toate lanţurile care te ţin legat de pământ şi admiţi că, de fapt, poţi învăţa orice: japoneză, tehnica materialelor, cultivarea conopidei sau cum sa fii un părinte minunat. Iar ceea ce m-a uimit pe mine a fost că, da… omul poate face orice! Odată ce simţi cu adevărat că mintea ta este deschisă, că este mai mult decât ştii despre ea, atunci ajungi să crezi că eşti stapânul Cunoaşterii.
De fapt, nu în toate religiile se spune că poţi să evoluezi, iar credinţa poate muta munţii? Că patologia vine din „pathos” (suferinţă) şi că singuri ne facem răul sau binele? Cu alte cuvinte, că fiecare din noi îşi poate folosi sau, dimpotrivă, anula, dumnezeirea din el? Că noi alegem ce facem cu viaţa noastră aici, pe Pământ, în dorinţa de a lăsa în urmă ceva bun? Da, asta a fost pentru mine valoarea acestui curs, dincolo de faptul că el ajută în mod real oamenii în diversele lor proiecte prin acest nou tip de a citi. Mi-am petrecut zilele de sîmbătă şi duminică aşa. A fost bine. Vă sugerez să vă dedicaţi, din când în când un weekend doar vouă înşivă. Şi, ca să nu rămân fără concluzii, în drum spre casă, pe când mă gândeam eu la toate cele aflate şi la ce alegem să transmitem celorlalţi prin ceea ce facem, am dat drumul la radioul din maşină. Se difuzau ştirile: patronul Hexifarma murise într-un accident şi Mungiu luase premiu la Cannes. Am tras pe dreapta cu certitudinea că Diavolul şi Bunul Dumnezeu sunt foarte buni directori de programe…
Pe aceeași temă
Citește mai multe
