Căutare

Share this article

Anca și Ema sunt mamă și fiică. Iar pasiunea pentru scris și curiozitatea pentru lucruri noi le-a făcut să plece într-o aventură comună. Iar astăzi cele două au împreună un Blog în Tandem, un blog cu dublă personalitate. A Ancăi care din 2008 s-a trezit părinte și încearcă să facă lucrurile cât mai bine, cât mai simplu, fără prea multe sfaturi din cărți, dar cu multă dragoste. Și a Emei care de peste 12 ani își învață părinții în fiecare zi câte ceva despre parenting și despre viață.

Însă perioada de carantină le-a schimbat viața. Cum s-au adaptat? Ce înseamnă să fii un părinte bun? De ce este important să pleci în călătorii atunci când copilul este mic? Și cum pasiunea pentru scris poate să transforme relația mamă-fiică într-una foarte specială? Aflăm totul de la Anca, în interviul de mai jos:

Cum arată viața voastră acum în timpul pandemiei de coronavirus? 
Viața noastră este acum TOTAL DIFERITA. De la programul activ, cu ieșiri constante în week-end și excursii cât mai dese, cu mult sport în aer liber, acum experimentăm viața când #stămacasă, ca cea mai mare parte a celor din jurul nostru.

Ema face școala online din fericire ține ritmul alături de colegi și de profesori. Eu și tatal Emei ne-am mutat birourile acasă și așa ne-am transformat apartamentul într-un hub de birouri, unde funcționăm toți trei, cu Skype-uri, telefoane, ședinte online. În plus….gătim mai mult, facem sport împreună și am lansat o rubrică simpatică pe blog – Ideea de la Ora 5, cu videouri și sugestii de activități pentru perioada asta.

De ce vă este cel mai dor?

De excursii și de cutreierat. Din păcate am anulat o excursie programată cu sufletul, pentru vacanța de primavară, când ne propuseserăm să ajungem într-un parc de distracții din Gemania și apoi într-o mare rezervație naturală. Iar acum tragem aer în piept și ne uităm peste poze și la Travel Channel.

Blog în tandem

De când stați acasă și de câte ori ieșiți afară?
Ema n-a mai mers la școală de pe 11 martie și eu n-am mai mers la birou din 12 martie. Cred că între timp am avut o singură ieșire, într-un weekend, la Buzău, la bunici. Acum avem mai bine de 14 zile de când n-am mai ieșit DELOC!

Cum s-a adaptat Ema la noua situație? 
Cred că are zile și zile. Îi e dor de colegi, de școală, de profesori. Îi e dor de prietenele ei. Cred că cel mai greu i-a fost de ziua ei, pe 10 aprilie, când și-ar fi dorit să facă o petrecere în pijamale cu prietenele ei…și n-a avut cum. În rest cred că s-a adaptat mult mai simplu și mai natural decât noi, adulții!

Îmi spuneai că învață și ea acasă, online … cum este noul tip de educație? 
Ema e norocoasă că merge la o școală care s-a adaptat încă din prima zi și și-a ținut cursurile pe platforme online. Am povestit pe blog cât de rapid s-au adaptat cu toții și cât de mult contează asta în România anului 2020, când copiii ăștia digitali sunt atât de receptivi la metodele de predare online.

Care sunt lucrurile pe care le-ați învățat despre voi în această perioadă? 
Oho…cred că mai avem multe de învățat încă. În primul rând, să nu ne mai facem planuri pe termen lung, pentru că n-aduce anul, ce-aduce ceasul. Să fim mai adaptabili și mai flexibili, cu toții. Să apreciem ce-avem și să ne bucurăm mai mult de micile momente și bucurii care acum ne par atât de valoroase. Și cred că am învățat cât de important este să ai un apartament cu vedere spre un parc, pentru că nouă ne lipsește priveliștea atât de mult zilele astea!

Când credeți că se va termina situația aceasta? 
Nu știu să spun, sper doar că va fi cât mai curând și că viața își va relua cursul, iar noi, oamenii, vom învăța să apreciem mai mult fiecare zi, natura, ieșirile, momentele între prieteni. Ne lipsesc foarte tare prietenii și familia, asta e cel mai greu în perioada asta. Sunt primele sărbători ale noastre, petrecute în izolare. fără cei dragi aproape.  

Și este vreun obicei cu care o să rămâneți după carantină? 
Să gătim împreună! Și eu sper că voi rămâne cu noul și bunul obicei de a face zilnic măcar 15-20 de minute de mișcare, de-acasă, fără să spun că NU AM TIMP!

Anca (Blog în tandem): Cred că după ce trecem de perioada asta nu voi mai spune prea curând NU AM TIMP! Cred că depinde doar de noi să ne găsim soluții, să ne organizăm, să ne prioritizăm, așa încât SĂ AVEM TIMP pentru ceea ce contează cu adevărat!  

Blog în tandem

Care este cel mai important lucru într-o relație mamă-fiică?

Nu știu dacă e chiar cel mai important lucru, însă eu am tratat-o pe Ema întotdeauna, de mică, de la egal la egal. De fapt ăsta a fost unul din principiile noastre de parenting, să vorbim întotdeauna deschis, acasă, despre orice subiect, unde părerea fiecăruia este la fel de importantă, adult sau copil. Așa cred că Ema s-a dezvoltat ca un copil care știe să-și argumenteze și să-și susțină părerile, în fața oricărui adult, inclusiv la școală.

Ema are acum 12 ani, merge la școală, are colegi și o viață plină de tot felul de aventuri, mai ții minte ce ai simțit când ai dus-o în prima zi la școală? Și ce i-ai spus atunci?

Daa, sigur!  Asta pentru că am trăit prima ei zi de școală cu mai mari emoții decât cele pe care le-am avut când eram eu copil. Uimitor, dar îmi amintesc emoțiile ei în drum spre școală, cum ne ținea strâns de mână pe amândoi. I-am spus atunci ce-i spunem și în ziua de astăzi: că indiferent prin ce situații trece, pe noi doi se poate baza oricând.

Blog în Tandem

Cum a fost prima dată când ați scris un articol împreună pe Blog în Tandem?

Asta este o poveste foarte frumoasă, de care-mi amintesc cu drag. Ema a învățat să scrie și să citească de pe la 5 ani, iar atunci a început să apeleze la prietenul generației ei: Google. Și-a căutat numele și a fost foarte mirată că nu a găsit nimic despre ea.

Așa mi-a încolțit mie ideea de a o provoca să facem împreună un loc de colecționat amintiri frumoase, de suflet, iar apoi sigur ar urma să-și găsească numele online. A fost una dintre cele mai inspirate decizii ale mele pentru care mă felicit și în ziua de astăzi, la aproape 6 ani de aventuri de Blog in Tandem. 

Dar de unde pasiunea pentru scris? Știu că ai început să muncești încă din liceu, de ce ai făcut asta?

Din gimnaziu am început să am încercări timide de a mă exprima prin scris, iar ulterior, datorită profesoarei mele de Limba Română, din liceu, care m-a încurajat în direcția asta și mi-a dat încredere în mine. Așa se face că din clasa a X-a am lucrat part-time la Radio Campus în Buzău, apoi am făcut școala BBC de journalism, iar traseul a fost firesc – o facultate umanistă, apoi o carieră în comunicare și marketing. Lucrurile s-au așezat mai natural decât m-aș fi priceput eu să le planific, recunosc.

Blog în Tandem
Anca și Ema la Disney, Paris

Cum ți-a fost copilăria în Buzău? Și cum ți-a fost relația cu părinții?

Sunt un om norocos, știu asta, dat fiind că am fost crescută de doi părinți echilibrați, care mi-au imprimat niște valori sănătoase, pe viață. Mama mea este fost cadru didactic și atunci a avut și timpul și abilitățile necesare pentru a ne fi aproape mie și fratelui meu și a ne susține.

Eu spun, ori de câte ori am ocazia, că părinții mei sunt modelul meu și cred că eu am devenit ceea ce sunt astăzi datorită lor. Părinții mei nu citeau cărți de parenting, însă au știut să mă încurajeze pe drumul meu și niciodată nu m-au forțat să fac ceva ce nu mi-am dorit. Abia acum, adult fiind, realizez ce norocoasă am fost să cresc într-o așa familie, iar Ema să aibă așa bunici!

Care au fost sfaturile pe care le-ai primit de la ei atunci când a apărut Ema? Și ai ținut cont de ele?

De-a lungul timpului, pe măsură ce Ema crește, sfaturile se schimbă. Mama mea îmi spune mereu că ar trebui să fiu mai autoritară, eu încerc, dar nu reușesc. Cred că am un stil mai relaxat de parenting care nu rezonează cu viziunea unui fost cadru didactic.

Blog în Tandem

Ai lucrat în media acolo unde ți-ai cunoscut și soțul, cum a fost întâlnirea voastră? Cum v-ați cunoscut? Și cum ați ajuns să vă îndrăgostiți?

N-avem o poveste cu multe picanterii. Poveste tipică de publicitari pe care-i prindeau serile în agenție și s-au descoperit abia la un moment dat, într-un team building la mare. Apoi lucrurile s-au așezat ca într-un puzzle și Ema a apărut să ne întregească familia, după 5 ani de relație.

Aveți amândoi aceeași idee despre ce înseamnă a fi părinte?

Din fericire, în 99% din cazuri suntem pe aceeași frecvență. Amândoi avem aceleași valori, așa încât n-am prea avut divergențe, în mai bine de 12 ani de când o avem pe Ema.

Blog în Tandem
Blog în Tandem Grecia, 2019

Care a fost prima călătorie pe care ați făcut-o în trei?

Cu excepția primei ei vacanțe, la un an, petrecute pe litoral în România, apoi am plecat împreună atât în city breakuri, cât și în vacanțe, în Europa. Grecia a fost prima destinație de familie, iar de atunci tot colecționăm amintiri împreună, cât de des putem.

Mai mult, o încurajăm pe Ema să descopere împreună cu noi oameni, povești, locuri, mult mai valoroase decât orice alte achiziții. Iar de câțiva ani, de ziua Emei, în luna aprilie, ne propunem să mergem într-un parc de distracții pentru că experiențele sunt cele care-i vor rămâne în suflet, pe viață. Așa am ajuns în Disneyland, Gardaland, Legoland și lista continuă an de an.

Și ce nu ați făcut niciodată, dar vă doriți să experimentați în călătoriile voastre?

Oho, mai avem multe experiențe pe lista noastră scurtă. Aș vrea să ajungem în Capadoccia, să experimentăm călătoria cu balonul, să mergem într-un tur safari, într-o destinație sălbatică, aș vrea să facem o vacanță pe barcă împreună și mai avem multe alte vise frumoase care ne motivează să așteptăm vacanțele.

Spune-mi ce faci doar tu cu Ema? Și ce face doar tatăl ei cu ea?

Eu fac multe proiecte DIY cu Ema, tatăl ei merge cu ea des la înot.

Eu fac experimente de fizică & chimie cu Ema, tatăl ei o provoacă la tururi cu bicicleta.

Eu o încurajez să citim împreună, tatăl ei o încurajează să se uite la documentare.

Însă, când vine vorba de vacanțe și city breakuri, ne unim forțele toți trei și ne distrăm și profităm de timpul petrecut împreună!

Blog în Tandem, Gardaland, 2019

Mergând mai departe în povestirea ta, ai ajuns apoi să conduci frâiele de marketing & PR pentru două marci auto premium, cum a fost experiența aceasta pentru tine? Care au fost cele mai faine experiențe pe care le-ai trăit în această perioadă?

Cred că a fost perioada în care am crescut cel mai mult profesional. A fost un job care a îmbinat creativitatea cu strategia și comunicarea, într-o industrie extrem de dinamică. În perioada respectivă am avut oportunitatea să și călătoresc în interes de job în toată lumea, iar asta mi-a deschis apetitul pentru călătorii, de care n-am mai scăpat nici în ziua de astăzi.

Și când a fost momentul în care ai simțit că vrei să renunți la acest domeniu?

Am ales să schimb domeniul atunci când Ema a apărut în viața mea. Mi-am dorit un ritm mai lejer și timp mai mult pentru viața de familie.
Dar, se pare că este o industrie care creează dependență, așa că eu, de mai bine de un an, am ales să mă întorc în industria auto, la cel mai mare dealer auto din țară, unde coordonez activitatea de marketing și comunicare a unei echipe care se ocupă de 6 branduri auto, echipă unde m-am integrat foarte natural și unde merg cu plăcere în fiecare zi. E un job dinamic, într-o piață extrem de competitivă, dar cel mai important este că fac parte dintr-o echipă entuziastă și permanent avem proiecte care ne provoacă. 

Blog în Tandem

Ai călătorit foarte mult prin toată lumea, dar v-ați gândit vreodată să plecați din țară?

Da, avem perioade și perioade în care cochetăm cu ideea asta. Chiar la un moment dat eu am primit o ofertă foarte tentantă de la Land Rover UK când Ema avea până în 3-4 ani, dar în final am decis să rămânem aici. Nici în ziua de astăzi nu știu dacă am făcut bine sau nu.

Pentru noi familia de-aici, din România, este foarte importantă, Ema are o relație specială cu bunicii, iar noi nu vrem să renunțăm la asta. Dar, niciodată să nu spui niciodată!

Blog în Tandem, Bulgaria, 2019

Cum s-a schimbat viața voastră după apariția Emei?

În primul rând am devenit mult mai responsabili și ne gândim de două ori înainte de a lua o decizie, de care depinde și un om mai mic, nu doar noi doi.
Apoi, am devenit mult mai organizați, în toate. Ne planificăm din vreme, pe cât posibil, călătorii, deplasări, program de weekend. Avem mai multe valize în excursii, avem mai multe jucării în casă și mai multă veselie, evident, de când a apărut Ema Rază de Soare!

Blog în Tandem
Anca și Ema la Caminito, în iunie 2018

Povestește-mi puțin despre Blog în Tandem, ce vă doriți cu acest blog?
Blog in Tandem ne dorim să fie jurnalul nostru de amintiri, locul unde ne-am propus și ne-am promis că o să ne povestim gândurile, momentele speciale, temerile, lecțiile de viață, exact așa cum sunt: cu suișuri și coborâșuri. Tot pe Blog facem loc și pentru vise, planuri, inspirații, experimente, povești frumoase de la noi sau de la alții.

Iar comunitatea ce s-a creat în jurul Blog in Tandem ne încurajează să mergem mai departe. Cumva, Ema a crescut sub ochii celor care ne urmăresc și o cunosc de dinainte de a intra la școală, iar acum este deja în clasa a V-a. Sunt oameni care ne cunosc doar virtual, dar ne-au devenit prieteni, ne scriu în privat să ne ceară sau să ne ofere sfaturi, oameni care știu prin ce provocări trecem cu școala, care se bucură de veștile bune din viața noastră.
E impresionantă experiența asta, de a simți atât de aproape de suflet oameni pe care nu i-ai întâlnit vreodată în viața reală. Iar premiile obținute de noi, la Webstock, pentru cele mai bune proiecte ale bloggerilor, inclusiv cu Vitrina cu Meserii, sunt ca o confirmare în plus și ne dau aripi să mergem mai departe pe drumul nostru!

Vă mai amintiți ce frici ați avut la primele călătorii cu Ema?

Îmi amintesc că am primit de la pediatra Emei o listă A4 față verso cu trusa de medicamente pentru Ema. Aveam un rucsac pliiiin cu tot ce-am cumpărat și am uitat rucsacul acasă, la ușă. Evident, Ema a răcit în vacanță și cine credeți că umbla noaptea prin Barcelona să găsească o farmacie non-stop?! Ați ghicit! Dar totul s-a rezolvat cu bine și acum ne amintim de toată acea aventură cu zâmbetul pe buze.

Blog în Tandem
Foto: Cristian Sutu

Și la final, ce sfaturi le-ați da famiilor care visează să călătorească sau să facă tot felul de aventuri cu cei mici, dar le este teamă că aceștia nu s-ar putea adapta sau nu și-ar aminti aceste experiențe?

Am scris pe blog un articol, la un moment dat, în care povesteam de ce ne cheltuim toți banii pe vacanțe. Pentru că vrem să-i arătăm Emei lumea asta mare! Să vadă locuri. Să cunoască oameni. Să înțeleagă că diversitatea e normală. Să înțeleagă că lecțiile nu se predau doar la școală, ci se întâmplă la fiecare pas. De-asta am ales să călătorim cu Ema, încă de când avea un an.

De-asta colindăm și sate și colțuri uitate, de-asta dormim și în căsuțe rustice, dar și în hoteluri pline de confort. Pentru că așa e lumea, amestecată, diversă, dar fiecare părticică are farmecul ei. Iar noi vrem să o învățăm să vadă frumosul din orice, să-l caute, să-l aprecieze.

Habar n-avem dacă e bine ce facem, habar n-avem dacă e cea mai bună decizie, dar așa simțim noi. Nu suntem nici pe departe părinți model, dar încercăm să-i fim Emei cei mai buni părinți. Încercăm să o învățăm să zboare liberă, în lumea asta mare. De-asta facem TOT ce FACEM! Pentru noi și pentru ea. Timpul zboară mai repede decât suntem noi pregătiți. Așa că încercăm să îi adunăm o colecție de amintiri, pe care nimeni să nu i-o poată lua vreodată.

read
next
promoted
articles
loading...

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO