Căutare

Share this article

În partea a doua a interviului cu doamna doctor Simona Tivadar, specialist în diabet şi boli de nutriţie, vorbim despre alcalinizare, antioxidanţi şi radicalii liberi. După extraordinara viralizare a articolului de săptămâna trecută şi după reacţiile fie pozitive, fie negative, mi-am dat seama că oamenii sunt din ce în ce mai interesaţi să fie sănătoşi, să trăiască bine şi să se informeze din surse credibile. Problemele apar când lipsa voinţei personale sau presiunea societăţii sau pur şi simplu stresul în care trăim, ne împiedică să rămânem sănătoşi. Există un haos atât în viaţa noastră, dar şi în sursele de informare care mai de care mai contradictorii… Am continuat dialogul cu dr. Simona Tivadar despre apa alcalină, antioxidanţi, radicali liberi şi chimie.

Alcalinizarea noastră cea de toate zilele

V-aş ruga să ne spuneţi ce e alcalinizarea? E bun consumul de apă alcalină? Eu caut ape alcaline la supermarket, de exemplu…

Dr. Simona Tivadar: Altă prostie şi mai gogonată! pH-ul cui trebuie modificat cu aceste tratamente, oare? Fiindcă în stomac, pH-ul trebuie să fie între 1,5-3 (foarte acid). Urina are un pH de 5-6, pielea are un alt pH, iar sângele are un pH în jur de 7,4 menţinut în limite foarte stricte de aparatul respirator şi de rinichi. Dacă vorbim de pH-ul sângelui şi acesta poate fi măsurat foarte precis de analiza numită EAB (Echilibrul Acido-Bazic) sau ASTRUP în orice laborator de urgenţă. În funcţie de rezultatele obţinute există acidoze respiratorii sau metabolice şi respectiv alcaloze respiratorii/metabolice sau combinaţii între aceste dezechilibre. Un om care are o acidoză sau o alcaloză se tratează tot într-un spital de urgenţă, într-o secţie de terapie intensivă. Dacă un om nu ştie cum să-şi mai bată joc de organismul lui şi se îndoapă cu bicarbonat şi apă excesiv de alcalină, să ştie că alcalinizarea rapidă duce la edem cerebral, convulsii şi moarte (deşi e greu de realizat asta pentru că mecanismele renale şi respiratorii contracarează destul de eficient felul iresponsabil în care unii se poartă cu organismul lor). Pe cei care visează încă la teoriile de cămin cultural sătesc cum că bicarbonatul ar vindeca mai ales cancerul, îi anunţ că un gram de bicarbonat neutralizează aciditatea produsă de o tumoare de 1mm cub, iar ingestia a peste 20 de grame duce la alcaloză metabolică şi pune viaţa în pericol.

Efectele hidrocolonoterapiei

Ca să încheiem capitolul detox, cum vedeţi această „modă” a hidrocolonoterapiei?

Asta e chiar cea mai gogonată prostie dintre toate, să îţi imaginezi că misterioasele toxine se adună ca un dop în colonul terminal şi pot fi extrase prin clisme. Aşa cum termenul de „deşeuri” e confundat cu cel de „toxine”, se face o confuzie între rostul şi beneficiile clismei. Clisma e periculoasă pentru că distruge flora microbiană a colonului terminal, cu risc real de îmbolnăviri serioase. Colonul are aproximativ 1,6 m lungime şi e locul unde, datorită florei bacteriene de fermentaţie şi putrefacţie se definitivează digestia. Dar bacteriile au şi rol de a participa la absorbţia unor vitamine de grup B şi a vitaminei K, intervin în apărare (imunitate), în metabolismul acizilor biliari etc. Distrugerea acestei flore microbiene prin clisme repetate, crează grave dezechilibre locale cu consecinţe importante asupra sănătăţii pe termen lung. Dacă vreţi, putem face o paralelă cu irigatoarele vaginale folosite abuziv în anii ’60-’70 şi cu dezastrul provocat de dezinfectarea excesivă a vaginului. S-au chinuit mult timp ginecologii să le scoată femeilor din obicei această procedură. Celor care vor neapărat un detox, le recomand să meargă la un medic specialist toxicolog. Acesta va analiza simptomele, va solicita analize specifice într-un laborator de toxicologie şi va prescrie un tratament adecvat, dacă se confirmă intoxicaţia: substanţe chelatoare, dializă, plasmoforeză, antidot specific, fiindcă o intoxicaţie e o urgenţă medicală şi trebuie tratată cu toată atenţia şi seriozitatea.

Antioxidanţii în exces devin pro oxidanţi

Şi în cazul antioxidanţilor cum stau lucrurile?

Dr. Simona Tivadar: Aceeaşi poveste plină de confuzii biochimice şi de folosire inadecvată a termenilor. Ştiţi că antioxidanţii în exces devin pro oxidanţi? Sau ştiţi că sistemul imun foloseşte radicalii liberi pentru a distruge bacterii? În plus, lucrurile nu funcţionează la fel in vitro (în laborator) şi in vivo (în corpul omului viu). Există destule exemple de substanţe (de exemplu: resveratrolul, coenzima Q10 etc.) care au efecte deosebite în experimentele de laborator şi au fost o mare speranţă pentru prelungirea vieţii active şi întârzâierea  îmbătrânirii şi care s-au dovedit apă de ploaie la om, deşi au fost făcute pastile cu substanţă de zeci de ori mai concentrată decât în natură. Vreţi resveratrol? Mâncaţi struguri şi beţi cu moderaţie vin roşu.

Apropo de radicalii liberi. Văd peste tot o luptă împotriva radicalilor liberi. Noi nu-i vrem…

Nu putem să nu-i vrem! E simplu: omul e „o maşinărie” care funcţionează cu glucoză şi oxigen din asta obţinând energia care e confundată cu „cheful de a face ceva” sau cu… zenul, dar de fapt este o moleculă de ATP (adenozintrifosfat). Deşeurile arderii sunt apa şi radicalii liberi. Nu poţi inhiba doar o bucăţică din reacţie, e absurd. Oamenii trebuie să se consoleze: viaţa creează moartea şi asta e de neoprit. Există situaţii speciale ca infarctul miocardic, septicemia, infecţiile urinare grave, în care se produc cantităţi exagerate de radicali liberi şi în care medicii prescriu şi folosesc antioxidanţi. Nu e simplu, iar folosirea lor abuzivă nu e neapărat fără consecinţe: de exemplu excesul de vitamina A favorizează apariţia cancerului pulmonar la fumători. Na, am dat-o şi eu pe sperietoarea cu cancerul, parcă n-ar fi spitalele pline de pacienţi cu alte feluri de boli!

Ideile legate de detox sau alte asemenea se propagă intens pe internet…

Dr. Simona Tivadar: Cu cât eşti mai ancorat în lumea modei, a starurilor, cu atât ideile pe are le propagi sunt mai… altfel. E ca şi cu unghiile false. Toată lumea îşi făcea manichiura normal, până când a apărut moda unghiilor false. Şi cine au fost cele care au folosit unghii false? Starurile. Ele au fost primele care şi-au întins ridurile, şi-au pus unghii false, şi-au făcut liposucţii… Ele sunt prizoniere într-o cuşcă foarte tristă după opinia mea. Trebuie să fie mereu frumoase, aranjate, slabe… Această presiune şi puţinătatea cunoştinţelor ştiinţifice (că nu putem spune că vedetele noastre dau pe afară de facultăţi de chimie şi medicină) le face să creadă tot felul de nutriţinoşti care sunt promovaţi de media şi care au terminat ASE-ul, dar ei s-au reprofilat în ultimul timp pe nutriţie…

Da, am întâlnit şi eu pe cineva care nu avea şcoală, dar, citez… „făcea de mult timp nutriţie, aşa că a devenit un nutriţionist”…

Înţelegerea chimiei din punctul lui de vedere a devenit  bornă de adevăr, nu-i aşa?…

Suplimentele alimentare trebuie prescrise de medic

Ce părere aveţi despre suplimentele vândute de marile companii?

Dr. Simona Tivadar: Suplimentele nutritive nu substituie o alimentaţie completă şi se prescriu doar când e nevoie de ele. Ştiţi că abuzul de vitamina C interferează absorbţia Cuprului? Sau dacă iei prea mult Zinc imunitatea scade? Trebuie prudenţă cu dozele, dar şi cu sursa. FDA a interzis pe piaţa SUA peste 500 de suplimente alimentare în 2013, de exemplu, după nişte controale declanşate în urma faptului că un supliment alimentar a produs  unele cazuri de insuficienţă hepatică. Există suplimente foarte multe făcute doar din extracte de plante, sau cel puţin aşa pretind producătorii, pe care oamenii le înghit cu gândul că, chiar dacă nu face bine, nu poate face rău, ceea ce e greşit. Dacă iei pătlagină (care are rol de expectorant) în exces, vei tuşi până o să-ţi sară ochii din cap, logic. Sănătatea şi nemurirea nu există deocamdată sub formă de pastile eco. Ceea ce poate un om raţional să facă e să aibă o existenţă echilibrată, să mănânce de toate, să bea cu măsură, să facă mişcare zilnic şi să fie ceva mai vesel. E atâta înverşunare în ţara asta! Iar medicamentele în care putem avea încredere sunt acelea care au trecut prin studii clinice multicentrice, dublu-orb adică verificate prin toate mijloacele pe care le avem la îndemână şi care – sper eu – se vor perfecţiona în continuare, ca să existe cât mai puţine reacţii adverse. Le reamintesc scepticilor că un adevăr ştiinţific este reproductibil identic, cu acelaşi rezultat ori de câte ori îl faci, iar pseudoştiinţa se bazează doar pe declaraţii sau „testimonials” ale unora care ne invită să-i credem pe cuvânt că e aşa cum susţin ei. E la mare modă să descoperi personalităţi pseudomedicale şi să dai linkuri peste linkuri pe internet ca să-ţi validezi opiniile, linkuri care nu sunt decât poveştile poveştilor. Medicina de specialitate nu e gratuită pe net, se plătesc abonamente la reviste medicale, nu SF.

Ce părere aveţi despre declaraţiile actualului ministru al agriculturii, declaraţii mai vechi şi readuse în prezent odată cu numirea lui: „mâncarea modificată genetic nu face rău, nu există studii care să arate asta”.

Dr. Simona Tivadar: Mâncaţi pomello? Nectarine? Sunt modificate genetic. Vi se par periculoase? Eu cred că nu. Cuvântul genetic nu mi se pare înfricoşător. Dacă vă uitaţi la banana de acum mii de ani, nu arată ca cea de astăzi, a fost modificată genetic. Altoirea este un procedeu de modificare genetică. Grâul pe care îl mâncăm azi este modificat genetic. Porumbul, la fel! Foarte multă lume se informează de pe internet. E suficient să scrii cuvântul verde sau sănătos, sau natural şi intri pe tot felul de pagini şi citeşti tot felul de lucruri, care mai de care mai incredibile! Aşa se face informarea azi…. Eu, de pildă, vreau să citesc articole semnate. Cu nume şi prenume. Cu specializare lângă nume. Da, atunci e credibil. Dar tu… eşti inginer sau artist şi vorbeşti despre vindecare şi vaccin, altul e mai ştiu eu ce şi îşi dă cu părarea despre diete… Nu e firesc aşa! Noi suntem chimie, mâncăm chimie… Cum a spus Paracelsus acum 600 de ani: „Totul este otravă, nu există nimic neotrăvitor. Doza face însă ca otrava să aibă efect”. Totul în jurul nostru e chimie, doar doza face diferenţa!

Mereu aud că se schimbă lucrurile, că apar lucruri noi în ceea ce înseamnă nutriţia…

Dr. Simona Tivadar: Da, dar ştiţi cum e? Pseudoştiinţa asta care apare şi care este foarte puternică are mereu certitudini, în timp ce medicina lucrează cu îndoieli. Medicina pe care am învăţat-o eu acum 40 de ani este cea care nu s-a schimbat profund, ca principiu, ci a acceptat adăugiri, lucruri în plus, nu în minus… În nutriţie pâinea a rămas cu un rol, sângele cu proprietăţile lui, adică nu se schimbă aşa totul peste noapte… Nu există mega boosteri de imunitate, imunitatea se bazează pe calitatea proteinelor pe care le avem. Anticorpii sunt lanţuri proteice! Şi aşa mai departe…

Trăim vremuri interesante…

Nu, eu zic că trăim totuşi cele mai bune timpuri ale omenirii din punctul de vedere al medicinii. Gândiţi-vă cum se murea acum două secole, 3 sau 4… De la un dinte infectat, de la o rană, la naştere, de la mizerie, de la mai ştiu eu ce. Medicina modernă a apărut şi s-a dezvoltat mai cu seamă din momentul în care au apărut antibioticele, vaccinurile, gazul ilariant cu rol anestezic care permitea efectuarea intervenţiilor chirurgicale…

Citiţi şi:

Dr. Simona Tivadar: „Nu există detox, pentru că nu există toxine. Nu ştie nimeni formula chimică a acestor toxine.”

Dr. Simona Tivadar: „Unul din patru copii este obez, iar părinţii îl îndoapă în continuare”

 

read
next

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO