Fenomenul Mandela: De ce ne amintim greșit anumite evenimente

Ți s-a întâmplat vreodată să fii 100% sigur că un lucru s-a întâmplat într-un fel, doar ca mai târziu să afli că… nu, nu s-a întâmplat deloc așa? Sau, și mai ciudat, să descoperi că mii sau milioane de oameni îți împărtășesc aceeași amintire „greșită”? Ei bine, nu ești nebun și nici nu ți-a fost șters creierul de vreun alien glumeț – tocmai ai experimentat Fenomenul Mandela.

Ce este, de fapt, Fenomenul Mandela?

Fenomenul Mandela a fost denumit așa în 2009, de către Fiona Broome, o cercetătoare pasionată de paranormal și știință alternativă. Ea a observat că un număr uriaș de oameni credeau cu tărie că Nelson Mandela a murit în închisoare în anii ’80. În realitate, Mandela a fost eliberat în 1990 și a devenit ulterior președintele Africii de Sud, trăind până în 2013. Șocant? Poate. Dar și mai șocant a fost că această „amintire colectivă greșită” nu era singulară.

De aici, termenul Fenomenul Mandela a început să fie folosit pentru a descrie situațiile în care un număr mare de persoane își amintește în mod greșit un eveniment istoric, un detaliu cultural sau o informație bine-cunoscută.

Exemple celebre ale fenomenului

1. „Luke, I am your father” – sau nu?

Majoritatea fanilor Star Wars jură că Darth Vader îi spune lui Luke această replică iconică. În realitate, el zice: „No, I am your father.” Boom! Universul tău tocmai s-a zdruncinat.

2. Logo-ul Kit Kat – cu cratimă?

Ai în minte o imagine clară cu Kit-Kat, cu o cratimă între cuvinte? În realitate, cratima nu a existat niciodată. Dar creierul tău probabil a completat-o, ca un corector automat foarte entuziast.

3. Monopoly Man… cu monoclu?

Toți îl vedem așa. Dar adevărul e că nu poartă monoclu. Confuzia vine, probabil, de la asocierea cu alte personaje „bogate” din pop culture, ca Mr. Peanut.

Explicația științifică din spatele Fenomenului Mandela

Aici devine cu adevărat interesant. Fenomenul Mandela nu are nimic paranormal în el – deși Internetul abundă în teorii despre „salturi între dimensiuni” sau „realități paralele”. În realitate, explicația e una… cât se poate de umană.

1. Reconstrucția memoriei

Creierul nostru nu înregistrează amintirile ca pe un videoclip, ci le reconstruiește de fiecare dată când le accesăm. De aceea, uneori mai „uită” sau „inventează” detalii.

2. Efectul confabulației

Atunci când creierul nu are toate piesele, le umple cu ce i se pare logic sau familiar. Dacă ai văzut des cratime între cuvinte, creierul tău presupune că și Kit Kat are una.

3. Influența culturală colectivă

O replică greșită repetată de sute de ori pe rețele sociale, meme-uri sau emisiuni TV se poate fixa ca „adevăr” în mintea colectivă. Astfel, Fenomenul Mandela se propagă rapid.

De ce ne fascinează atât de tare Fenomenul Mandela?

Într-o lume în care adevărul e tot mai greu de distins de fake news, Fenomenul Mandela ne face să ne punem sub semnul întrebării chiar propriile amintiri. Ne fascinează tocmai pentru că lovește într-o zonă sensibilă: încrederea în sine și în ceea ce credem că „știm sigur”.

Și totuși, poate că ne atrage și pentru că ne oferă o scuză simpatică atunci când ne înșelăm: „Ah, nu-s eu de vină, e Fenomenul Mandela

Fenomenul Mandela în România?

Desigur! Iată câteva exemple „locale”:

• Mulți români își amintesc că Eminescu ar fi murit în 1887, nu în 1889.
• Unii sunt convinși că logo-ul Dacia vechi avea întotdeauna forma de scut, deși variantele au variat mult în timp.
• Sau clasicul: „sigur la Revoluție se trăgea din tancuri”. Realitatea e, ca de obicei, mai nuanțată.

Concluzie: memoria noastră nu e un hard disk, ci mai degrabă o plastilină

Fenomenul Mandela nu doar că ne învață ceva despre cum funcționează creierul, dar ne și arată cât de fragilă poate fi noțiunea de „adevăr absolut”. Într-un fel, e reconfortant: suntem toți în aceeași barcă, cu aceleași confuzii, aceleași „adevăruri” amestecate cu povești și fragmente din cultura pop.

Și, data viitoare când cineva îți spune cu siguranță că mărul lui Newton i-a căzut în cap și a zis imediat „gravitație”, poți să zâmbești: tocmai ai prins un nou exemplu de… Fenomenul Mandela.

Citește și: Ce poţi face pentru a-ţi stimula memoria?

Foto: Pinterest