„În România, undeva în jur de 40-50% din populaţia ţării suferă de boala parodontală, chiar daca nu sunt diagnosticaţi”, Dr. Gabriel Cojocariu

Cel puţin o dată pe zi aud cuvântul paradontoză, fie de la televizor, fie în cercul de oameni ce mă înconjoară. Pare să fie boala secolului căci auzi despre ea, la fel cum auzi despre obezitate şi bolile de inimă. De fapt, se numeşte boala paradontală şi se pare că nu este deloc o strategie de marketing, aşa cum am bănuit, ci o situaţie de fapt care afectează tot mai mulţi oameni. Asta pentru că nu suntem obişnuiţi cu o igienă dentară corespunzătoare, lucru care se vede pentru că tot mai mulţi tineri suferă de gingivită şi de paradontoză.

Am stat de vorbă cu Dr. Gabriel Cojocariu, medic specialist Chirurgie şi Implantologie Orală, Coordonatorul Echipei Chirurgicale din cadrul clinicii Dentica, care ne-a explicat din ce cauză apare boala paradontală, cum poate fi prevenită şi de ce a luat o aşa mare amploare în ultimii ani.

Ce înseamnă de fapt boala parodontală?

Boala parodontală este o afecţiune de tip inflamator a gingiei.

Aş vrea ca să subliniez faptul că nu este o afecţiune cu care ne naştem, ea poate fi combătută. Mulţi pacienţi cred că, dacă mama sau bunica a rămas fără dinţi în tinereţe, asta o să li se întâmple şi lor. Cu siguranţă, în generaţiile anterioare puţini oameni aveau dantura completă la vârste adulte pentru că şi informarea era redusă, igiena precară, iar preocuparea pentru asta era minimă. Astăzi, stomatologia a avansat atât de mult, încât avem metode de depistare la timp, aşa cum este testul parodontal, precum şi soluţii de tratament neinvazive care fac diferenţa între a avea dinţi sau a-i pierde rând pe rând fără cale de întoarcere.

Revenind la întrebarea ta, boala parodontală se manifestă la nivelul ţesuturilor de susţinere a dinţilor (gingie, ligament parodontal, os alveolar) şi este determinată de placa dentară formată din bacterii patogene.

Dacă nu tratăm această boală, se poate să rămânem fără dinţi?

Prima fază a bolii este gingivita, adică o inflamaţie a gingiei şi se manifestă prin modificarea consistenţei acesteia, inflamarea papilelor interdentare, mâncărime, usturime şi sângerări. Într-o fază avansată, afecţiunea provoacă retracţia gingivală, pungi parodontale şi distrugerea osului alveolar. În final, netratată, aceasta conduce la expulzarea dinţilor din alveolele dentare.

Acum 20 de ani parcă nimeni nu vorbea de boala parodontală. Nu e mai degrabă o strategie de marketing pentru firmele de paste de dinţi/medicamente, etc?

Aşa este, în urma cu 20 de ani, în România, nimeni nu vorbea despre ea pentru că medicii erau preocupaţi de protezarea dinţilor rapid şi simplu pentru pacient, comunicarea medic-pacient era aproape inexistentă iar informarea medicală era aproape 0. De aproximativ 10 ani, oamenii caută mai multă informaţie medicală, vor să înţeleagă ce se întâmplă în corpul lor şi vor să ia parte la deciziile medicale. Boala parodontală nu este o afecţiune descoperită recent, ea este atât de veche precum bacteriile patogene care o determină.

În România, din păcate, este un fenomen în creştere, undeva în jur de 40-50% din populaţia ţării noastre suferă de această afecţiune, chiar daca nu sunt diagnosticaţi. De asemenea, vârsta la care aceasta apare a scăzut sub 35 de ani, iar printre cauzele principale se numără igiena dentară deficitară şi nerespectarea regulilor de igienă în colectivitate. Pe scurt, românii nu merg regulat la medic pentru detartraj şi folosesc aceleaşi pahare/căni/linguri/furculiţe, ceea ce face ca bacteriile care produc boala să se transmită foarte uşor de la o persoană la alta.

Care este incidenţa acestei boli la nivel global?

Cele mai recente studii arată că atât în Europa, cât şi în Statele Unite ale Americii, aproape 50% dintre adulţi au boala parodontală. Aşadar, România nu este în afara statisticilor globale.

Cum ne putem feri de bacterii?

Gura fiind un mediu umed, care favorizează formarea şi dezvoltarea bacteriilor, nu se poate să ne ferim 100% de ele, cum de altfel, nici nu este recomandat. Acestea au un rol important în digestie, proces fiziologic care începe în cavitatea bucala. Unele din bacteriile din gură au rol în procesul de digestie şi e indicat să nu creăm dezechilibru din acest punct de vedere. Problemele survin atunci când avem, la nivel bucal, bacterii care favorizează apariţia bolii parodontale. Pentru depistarea bacteriilor „rele”, care determină aceasta afecţiune, la clinica noastră oferim pacienţilor posibilitatea de a face un test parodontal. Acesta este neinvaziv- se recoltează din salivă- şi depistează o gama largă de bacterii „rele”. Acest test ajută medicul să stabilească ţintit şi corect tipul de tratament medicamentos potrivit fiecărui pacient în parte.

Ce putem face acasă pentru a preveni boala parodontală?

Igiena, este cuvântul-cheie. Oamenii trebuie să înţeleagă importanţa spălatului pe dinţi de două ori pe zi, folosirea apei de gură şi a aţei dentare cât mai des cu putinţă şi folosirea la nevoie a duşului bucal. Dacă oamenii ar urma acest protocol de igienă cu sfinţenie, am vedea mai puţini pacienţi în cabinetele stomatologice.

Pe lângă igiena personală, oamenii trebuie să înţeleagă să nu îşi mai împartă obiectele personale (furculiţe, linguri, căni, pahare) pentru a diminua răspândirea bacteriilor dăunătoare. Şi foarte important este să respectăm şi igiena dentară şi personală a copiilor. Este recomandat să nu împărţim obiectele personale cu aceştia şi să le formăm de mici obiceiul de a se spăla pe dinţi de două ori pe zi.

Copiii pot face boala parodontală?

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a publicat în urmă cu câţiva ani un studiu care arată că 80% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 10 şi 20 de ani au gingivită, adică forma incipientă a acestei afecţiuni. Dacă aceştia ignoră simptomele, ajung adulţi care vor prezenta un stadiu avansat al bolii.

Sigur că există, în mod excepţional, copii cu vârste mici la care regăsim boala parodontală în stadii avansate, când dinţii sunt mobilizaţi. Dar, aceste cazuri sunt rare, nu se încadrează într-o rutină.

Care este recomandarea de control de rutină a danturii?

Se recomandă ca persoanele cu dantura sănătoasă şi fără probleme evidente să meargă la medic o dată la 6 luni pentru control, detartraj şi periaj profesional. Acest interval de timp nu este fixat la nivel global întâmplător- se consideră ca doar asa orice problema dentara depistata precoce poate fi tratata rapid, mai ieftin şi cu un disconfort minim.