Lupta pentru democrație din Sudan. Ce presupune lovitura de stat și cum vom fi afectați în contextul crizei globale? - LIFE.ro
Mergi la conținut

Lupta pentru democrație din Sudan se duce de mai bine de doi ani de zile. În aprilie 2019, o mișcare populară a maselor l-a răsturnat din funcție pe dictatorul Sudanului, care domnea de treizeci de ani. Dar asta nu a fost de ajuns. Protestele au continuat mult timp, mii de oameni cerând guvernarea civilă.

Pe 11 aprilie 2019, președintele și feldmareșalul Omar Bashir al Sudanului a fost arestat de propria sa armată și demis din funcție. El conducea din 1989. Căderea lui a venit după patru luni de proteste în masă susținute în Sudan împotriva standardelor de viață scăzute și a represiunii politice de lungă durată.

Persoana lui Bashir devenise un punct central al acestor proteste, al căror slogan emblematic era „Jos, jos, asta este tot!” După ce și-au reușit obiectivul inițial, protestatarii fac acum eforturi ca armata să renunțe la putere și să revină la stăpânirea civilă.

Oamenii au mărșăluit pentru o guvernare civilă deplină, refuzând să fie mulțumiți cu povești atrăgătoare despre confiscarea averii fostului lor dictator.

lupta pentru democrație din Sudan
Omar Bashir

Lupta pentru democrație în Sudan, sub lupa istoriei

Cele trei decenii de guvernare ale lui Bashir au fost în mare parte concomitente cu un regim de sancțiuni impuse Sudanului de către Occident. Drept urmare, revoltele Sudanului au avut loc sub o blocadă economică efectivă.

O lovitură de stat militară din 1989, în Sudan, a adus la putere un grup de ofițeri ai armatei aliniat Partidului Congresului Național Islamist (NCP), o organizație care a crescut din capitolul sudanez al Frăției Musulmane. Omar Bashir a fost instalat ca președinte al noului guvern, care a căutat să recreeze Sudanul conform viziunii sale despre o societate islamică modernă. De asemenea, s-a angajat în suprimarea violentă a disidenței pentru a menține puterea.

Sfârșitul Războiului Rece în această perioadă a dus la o hegemonie internațională copleșitoare a Statelor Unite. Cu toate acestea, noul guvern islamist al Sudanului a respins această tendință și a căutat să urmeze o politică externă independentă. În anii 1990, a sprijinit Irakul în Primul Război din Golf și Palestina în lupta împotriva Israelului. Sudanul l-a găzduit chiar pe Osama bin Laden din 1991 până în 1996, înainte ca acesta să dobândească notorietate internațională. Pentru aceasta, a fost desemnat stat-sponsor al terorismului de către SUA și a fost supus sancțiunilor economice.

lupta pentru democrație din Sudan
Armata pe străzile capitalei Sudanului

Sancțiunile, ca instrument de politică externă, sunt aprig contestate în literatura academică, pe motiv că rareori își ating obiectivele declarate și fac adesea rău civililor. Timp de trei decenii, aceste măsuri au înghețat Sudanul în sistemul internațional, iar țara a primit un statut de paria. În 1998, SUA au bombardat o fabrică farmaceutică sudaneză, pretinzând că producea echipamente teroriste. Acest lucru nu a fost adevărat, dar a afectat capacitatea țării de a-și produce propriile medicamente, ducând la mii de decese estimate.

În 2012, Israelul a bombardat țintit în Khartoum, lucru ce a atras puțin atenția și condamnarea internațională. În 2017, Donald Trump i-a transformat pe cetățenii sudanezi într-una dintre țintele „interdicției musulmane”. Efectul economic al sancțiunilor asupra standardelor de viață a fost la fel de sever.

Izolarea internațională a reușit să spargă fundalul proiectului ideologic al NCP, ducând la o scindare internă a partidului la sfârșitul anilor 1990. Ideologii săi religioși au fost lăsați deoparte, în timp ce conducerea sa militară și-a păstrat puterea, în speranța că Sudanul ar putea fi readmis într-o zi în sistemul diplomatic și economic occidental. Cu toate acestea, răspunsul SUA la atacurile din 11 septembrie 2001 asupra World Trade Center a făcut ca aceasta să fie o perspectivă foarte îndepărtată.

În ianuarie 2017, SUA au ridicat nominal sancțiunile împotriva Sudanului. După câteva decenii, economia țării s-a adaptat complet la asediul economic și au existat puține schimbări imediate pentru cetățeanul obișnuit. Sudanul a rămas pe lista SUA a statelor sponsori ai terorismului, ceea ce a descurajat instituțiile financiare internaționale să opereze în țară, de teama urmăririi penale. Acest lucru, la rândul său, a refuzat Sudanului accesul la sistemele de plată utilizate pentru a efectua plăți internaționale și transferuri financiare, înghețând țara în domeniul comerțului internațional.

Sudan după lovitura de stat din 2019

Imediat după înlăturarea dictatorului, armata și-a adjudecat singură puterea. Dar protestatarii au rămas în stradă, cerând generalilor să predea puterea civililor. Reprimările au devenit sângeroase, iar în iunie 2019, forțele armate au luat cu asalt principala tabără de protest din afara sediului militar, ucigând peste 100 de persoane și violând zeci de femei.

În cele din urmă, armata a fost de acord cu un compromis. A format Consiliul Suveran, un organism format atât din ofițeri militari, cât și din civili, care urma să conducă țara până la alegeri. Consiliul l-a numit pe Abdalla Hamdok prim-ministru al unui guvern de tranziție.

lupta pentru democrație din Sudan
Abdel Fattah al-Burhan

Conform compromisului, consiliul urma să fie condus mai întâi de figuri militare, și mai apoi de civili.

De atunci, Abdel Fattah al-Burhan a condus consiliul, iar șef adjunct a fost Mohammed Hamdan Dagalo, șeful Forțelor paramilitare de sprijin rapid, un grup renumit pentru atrocitățile din timpul războiului din Darfur, din anii 1990 și acuzat de masacrul de la Khartoum din 2019.

Un civil trebuia să intervină în calitate de lider al consiliului pentru a-l conduce până la alegerile din 2023.

Compromisul a pus capăt statutului de paria al Sudanului în lume. SUA au scos Sudanul de pe lista țărilor care susțin terorismul, după ce consiliul condus de militari a ajuns la un acord de normalizare cu Israelul.

Guvernul de tranziție a ajuns, de asemenea, la un acord de pace cu multe dintre grupurile rebele din jurul Sudanului, care au purtat insurgențe împotriva guvernului de la Khartoum  ani de zile. Acel acord a permis rebelilor înarmați să se întoarcă la Khartoum, așteptând să fie absorbiți în armată.

Între timp, guvernul lui Hamdok a anulat multe dintre regulile islamiste stricte din epoca al-Bashir, câștigând laude din partea guvernelor occidentale și a grupurilor ce apără drepturile omului. Cu toate acestea, s-a luptat să facă față unei economii paralizate.

lupta pentru democrație din Sudan
Imagini după masacrul de la Khartoum

Ce a stârnit din nou lupta pentru democrație în Sudan?

Liderii militari din guvernul de tranziție au cerut reforme de la omologii lor civili și au cerut înlocuirea cabinetului. Acest lucru a fost respins ca o preluare de putere de către liderii civili.

Au existat mai multe lovituri de stat eșuate din 2019, cea mai recentă dintre ele chiar luna trecută.

Personalitatea civilă de top, prim-ministrul Abdallah Hamdok, a dat vina pe loialiștii lui Bashir – despre care mulți spun că sunt încorporați în armată, serviciile de securitate și alte instituții ale statului.

Protestatarii pro-militari au acuzat guvernul că nu a reușit să revigoreze averea țării.

Mișcările domnului Hamdok de a reforma economia – inclusiv reducerea subvențiilor pentru combustibili – au fost nepopulare pentru unii.

Fragilitatea politică a Sudanului are un precedent lung.

Toate acestea până luni când cabinetul primul ministru, în frunte cu acesta au fost arestați de armată.

Această nouă lovitură de stat este cea mai recentă criză care împiedică lupta pentru democrație din Sudan.

lupta pentru democrație din Sudan

Ce se întâmplă acum?

Șeful Consiliului Suveran a ținut un discurs prin care a anunțat starea de urgență și a dizolvat atât cabinetul, cât și consiliul.

Generalul Abdel Fattah Abdelrahman Burhan a mai spus că alegerile vor avea loc în iulie 2023.

Prim-ministrul Hamdok a fost reținut de soldați împreună cu alți câțiva miniștri. De asemenea, se pare că sediul televiziunii și radioului de stat au fost preluat de militari.

Internetul a fost, de asemenea, restricționat.

Uniunea Africană, ONU și UE, precum și Liga Arabă și SUA și-au exprimat profunda îngrijorare cu privire la lovitura de stat de acum câteva zile.

Ce urmează să se întâmple cu lupta pentru democrație din Sudan?

Lovitura de stat nu este neapărat un „capitol încheiat”, sugerează analistul african Alex de Waal, având în vedere „capacitatea extraordinară de mobilizare civică” a Sudanului.

Ori de câte ori armata a încercat să depășească marcajul „strada s-a mobilizat și i-a tras înapoi – și bănuiesc că asta vom vedea acum”, a spus el pentru BBC.

Potrivit paginii de Facebook a Ministerului Informației, premierul a făcut apel la oameni să iasă în sprijinul guvernului.

Imaginile și rapoartele care ies din Khartoum arată demonstranți în oraș.

De asemenea, armata a fost desfășurată pentru a restricționa mișcările.

În iunie 2019, înainte ca tranziția democratică să fie convenită, soldații au deschis focul asupra protestatarilor din Khartoum, ucigând cel puțin 87 de persoane, o amintire pe care civilii nu o uită ușor.

Share this article

Citește mai multe


Creșterea taxelor | Ce se întâmplă cu banii de pensii ai românilor și cu investițiile la bursă
Cu investiții totale de 23,5 mld. lei pe bursă – adică aproape un sfert din banii de pensii private ai românilor – fo...
Creșterea taxelor | Biriș pune punctul pe ”i”: Pierdem miliarde din PNRR sau supărăm mediul de afaceri?
Pus în fața unui deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul României are în prezent de ales: crește impozitele ș...
Cum se simte oboseala cauzată de cancer. Apare aproape în toate tipurile de neoplasme avansate
Cum se simte oboseala de la cancer? Oboseala este un simptom comun al cancerelor avansate, însă acest tip de oboseală...
Asociația Caritas Alba Iulia, despre reforma sistemului de asistență socială: Serviciul social nu e muzeu
Asociația Caritas Alba Iulia, despre reforma sistemului de asistență socială: Serviciul social nu e muzeu Sectorul fu...
Animalul de companie are o respirație urât mirositoare? Iată câteva cauze
Nimic nu se compară cu afecțiunea câinelui, cu excepția cazului în care animalul de companie are un caz grav de halit...
Cum dansează pe manele mireasa lui Oțil și nașa Roxana Ionescu. Ramona Olaru și Diana Munteanu, campioane și ele
Dani Oțil și Gabriela Prisăcariu au făcut cununia religioasă duminică, 30 iulie, la 2 ani de când au devenit soț și s...
Spune-le și altora