Semnificația și istoria zilei de 24 ianuarie - LIFE.ro

Căutare

Share this article

Ne bucurăm de încă o zi liberă, care ar putea reprezenta un bun prilej pentru o mini vacanță sau o plimbare, însă nu uita care este semnificația acestei zile. Îți reamintim noi că în anul 1859, 24 ianuarie este ziua în care s-a înfăptuit Mica Unire. A avut loc Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza.

Această zi a rămas în istorie drept momentul în care a avut loc Mica Unire, sau Unirea Principatelor Române. Acest eveniment a avut loc în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, fiind considerat primul pas spre România de astăzi.

Mica Unire a avut loc la doar câteva zile distanță după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei și Țara Românească. Întâlnirea istorică în urma căreia s-a decis Mica Unire, a avut loc în București, la hotelul Concordia.

Semnificația zilei de 24 ianuarie

În istoria României, ziua de 24 ianuarie are o însemnătate crucială.

Început în anul 1848, procesul de unire a celor două principate s-a bazat pe apropierea puternică economică și culturală între cele două țări.

Mica Unire din 24 ianuarie 1859 a fost primul și cel mai important pas pe calea înfăptuirii statului unitar național, care a deschis calea spre Marea Unire sărbătorită pe 1 decembrie 1918.

Lucruri mai puțin cunoscute despre Mica Unire

– Până în momentul Unirii, dincolo de etnie și limbă, au fost puține afinități între Moldova și Muntenia. S-a spus că sunt două lumi total diferite, care trăiesc separat, au tradiții diferite și teritorii diferite.

– În momentul în care Alexandru Ioan Cuza a fost ales, a fost considerat o opțiune favorabilă pentru mulți, deoarece provenea din rândul boierilor.

– Unirea a fost și rezultatului unui joc între marile Puteri. Mai exact, Austria se opunea Unirii, pentru că ideea era susținută de Franța, iar Prusia susținea Unirea, pentru că în acest fel se opunea Austriei.

Tradiții și obiceiuri de Mica Unire

În majoritatea localităților din țară, oamenii reînvie tradițiile și vechile obiceiuri an de an, tocmai pentru a sărbători Mica Unire. Printre cele mai cunoscute obiceiuri, amintim:

– În deschiderea mai multor evenimente organizate în ziua de 24 ianuarie se cântă imnul național.

– La bisericile din sate și orașe, oamenii îi comemorează pe cei cărora le datorăm unirea.

– Oamenii de la sate se îmbracă în costume populare, se plimbă pe ulițele din sat cu torțe în mâini, iar mai târziu se prind într-o horă mare, chiar în mijlocul satului.

Pe 24 ianuarie celebrăm Mica Unire, ziua Unirii Principatelor Române. Țara Românească s-a unit cu Moldova sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza.

Alexandru Ioan Cuza a înfăptuit Mica Unire

Procesul de unire a început în anul 1848, atunci când s-a realizat uniunea vamală între Moldova și Țara Românească, în timpul domniei lui Mihail Sturdza și mai târziu în timpul domniei lui Gheorghe Bibescu.

Alexandru Ioan Cuza, fost colonel moldav, a fost ales domnitor al ambelor principate, pe data de 5 ianuarie 1859 în Moldova, iar pe data de 24 ianuarie 1858 în Țara Românească. Faptul împlinit pe data de 24 ianuarie a fost considerat o încălcare a Convenției de la Paris, de Poarta Otomană și Austria, însă, conform textului Convenției din 1858, nu se stipula ca domnii aleși pentru cele două Principate să fie persoane diferite.

În anul 1862, cu ajutorul unioniștilor din ambele țări, Alexandru Ioan Cuza a unificat Guvernul și Parlamentul și a realizat unirea politică. După înlăturarea sa de la putere în anul 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Pe data de 1 iulie 1866, prin Constituția adoptată, Principatele Unite încep să se numească în mod oficial România, iar la data de 1 decembrie 1918 s-a înfăptuit Marea Unire a Transilvaniei cu România, fapt ce a creat actualul stat.

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deși scurtă, între anii 1859 și 1866, a fost perioada optimă în care România s-a dezvoltat. Prin recunoașterea Unirii depline, crearea primului Parlament unic al României și a primului guvern unitar, dar și prin reformele sale: adoptarea primei Constituții românești, secularizarea averilor mănăstirești, reforma electorală, reforma învățământului, etc.

La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta celor două principate, Moldova și Țara Românească, era în mâinile Rusiei și Imperiului Otoman, care se opuneau unirii. Însă, situația s-a schimbat în urma războiului Crimeii, atunci când Rusia a fost învinsă de Marile Puteri: Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandiei, Imperiului Francez, Regatului Sardiniei și Imperiului Otoman.

După tratatul de Pace de la Paris s-au luat decizii importante, care privesc și Principatele Moldovei și Țării Românești. În urma discuțiilor despre unirea celor două principate, Marile Puteri acordă, în 1857, dreptul organizării adunării AD-hoc, pentru a se discuta despre alegerile pentru Divanurile Ad-hoc, ce urmau să se pronunțe asupra organizării politice și sociale a țărilor române.

Sursa foto: Pinterest.com

Share this article
Ți-a placut povestea? Ajută-ne și promoveaz-o pe social media
read
next

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO