Căutare

Share this article

Zilele acestea, de când cu Jocurile Olimpice de la Rio am simţit că m-am întors înapoi în copilărie văzând numeroşi sportivi care afişau cu mândrie urmele lăsate de ventuze pe corpul lor. Mai mult, mulţi dintre ei chiar au declarat că terapia cupping este o metodă uimitoare care îi ajută să se menţină în formă şi sănătoşi.

Nu am putut decât să-mi amintesc de mama care umbla prin casă cu acele păhărele şi parcă se pregătea să facă voodoo, atunci când i le aplica tatălui meu pe spate. Mi se părea ceva terifiant şi de fiecare dată întorceam privirea de mila tatălui meu, iar el mă asigura mereu că nu-l doare nimic, ba dimpotrivă, îi face bine şi îl vindecă de răceală. Nu am înţeles niciodată de ce un om ar putea să se supună unei asemenea terapii, iar şocul a fost şi mai mare când am aflat că şi sportivii fac asta.

Foto: Hepta

Aşa că am început să citesc şi am ţinut să vă împărtăşesc şi vouă ce am aflat.

O terapie ce datează din antichitate

Terapia cupping sau terapia cu ventuze este o tehnică ce datează din antichitate şi a fost folosită în special de către popoarele asiatice, deşi eu cred că nici românii nu o folosesc doar de 30-40 de ani, dar asta nu am putut afla.

Se spune că ajută la tratarea mai multor afecţiuni de la artrită şi boli ale sângelui, până la afecţiuni respiratorii şi contracturi musculare.

Tehnica presupune folosirea unor cupe de sticlă sau metal din care se scote aerul (prin ardere sau cu un dispozitiv special ce crează vid) şi care se aplică pe piele. Acestea, în momentul în care ajung în contact cu pielea, din cauza lipsei de aer, realizează aspiraţia punctuală a tegumentului. În aceste condiţii, capilarele superficiale se sparg, iar circulaţia sângelui în cercul desemnat de gură ventuzei creşte semnificativ. Urmele rămân vizibile aproximativ 2 săptămânii, iar oamenii se jură că se simt mult mai bine.

Din păcate, în literatura medicală nu există nici o dovadă ştiinţifică care să susţină această terapie ca fiind benefică pentru sănătate. Unii specialişti consideră că cel care acţionează asupra stării de bine este efectul placebo.

Specialiştii mai spun că această terapie, folosită ocazional nu prezintă nici un risc atâta vreme cât nu sunt contraindicaţii de sarcină, fragilitate capilară, dermatite, afecţiuni cardiace, alcoolism. Însă dacă este folosită mai des poate duce la apariţia unor ulceraţii la nivelul pielii.

Şi campionii olimpici folosesc terapia cupping

Cel care a promovat foarte mult această terapie cu ventuze a fost Michael Phelps, înotătorul care se află la cea de-a 23-a medalie de aur. Alături de el, mulţi gimnaşti, printre care Alex Naddour care a declarat că ventuzele îl ajută să scape de foarte multe dureri ce apar în urma practicării acestui sport.

Foto: Hepta

Şi înotătoarea Nathalie Coughlin, de 12 ori medaliată la JO, dar care a ratat prezenţa la Rio, a postat pe Instagram o imagine care o înfăţişează cu ventuzele aplicate deasupra pieptului.

Terappia cupping are o mare popularitate şi printre vedetele de la Hollywood, Gwyneth Paltrow şi Jennifer Aniston aflându-se printre cele care au declarat că folosesc acest tratament.

Terapia cupping Jennifer Aniston

Totuşi, aplicarea acestui tratament cere curaj sau mult fond de ten, ca să nu dai impresia că ai fost răpit de extratereştrii sau că te-ai pupat cu o caracatiţă gigantică.

Share this article
Ți-a placut povestea? Ajută-ne și promoveaz-o pe social media
read
next
promoted
articles
loading...

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO