Viaţa copiilor romi în România - LIFE.ro

Căutare

Share this article

În fiecare an, pe 8 aprilie se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Romilor. Odată, pentru a sărbători cultura romani, dar şi pentru a ţine vie istoria acestora şi pentru a creşte gradul de conştientizare referitor la problemele cu care se confruntă membrii acestei etnii, în fiecare zi. Sunt peste 10 milioane de romi în Europa şi mulţi dintre ei suferă din cauza sărăciei şi a excluziunii. Viaţa copiilor romi în România pare să nu se fi schimbat nici ea prea mult în ultimii ani, în ciuda discursurilor publice despre eliminarea discriminării şi susţinerea incluziunii acestora în societate.

Viaţa copiilor romi în România

Romii formează cea mai mare minoritate etnică din Europa, dar este şi cea mai săracă. Deşi în Uniunea Europeană există legi şi proiecte referitoare la incluziunea socială a acestora şi, în acelaşi timp, la combaterea discriminării, problemele comunităţii rome rămân aceleaşi de zeci de ani: excluziune socială, accesul inegal la locuri de muncă, educaţie şi servicii de sănătate.

Iar în condiţiile în care educaţia este calea către evoluţie şi le asigură copiilor şi tinerilor baza competenţelor pentru a intra pe piaţa muncii, în România acesta rămâne un subiect fierbinte. Un studiu efectuat în 2018, înaintea pandemiei de coronavirus care a afectat şi mai mult accesul copiilor romi la educaţie, arăta că 2 treimi din rândul romilor din ţara noastră nu au absolvit nicio clasă sau nu au ajuns să termine liceul. De 5 ori mai mulţi decât orice altă etnie din România. Un singur procent din rândul acestora ajunge să se înscrie în clasa a XII-a, iar cei care ajung să îşi dea examenul de Bacalaureat sunt şi mai puţini.

Iar cifrele sunt cu atât mai îngrijorătoare dacă ţinem cont de faptul că 85% dintre copiii romi se află în Europa Centrală şi de Sud-Est. Motivele sunt cumulate. Pe de o parte sunt credinţele unora dintre cei care fac parte din etnie, care nu pun deloc preţ pe necesitatea şcolarizării copiilor. Pe de altă parte, lipsurile materiale îşi spun cuvântul. Cei mai mulţi dintre romi se luptă cu sărăcia extremă, lipsa condiţiilor de trai decente, a unei alimentaţii adecvate sau a accesului la servicii de sănătate, astfel încât accesul la educaţie devine o utopie.

Incluziunea continuă să reprezinte şi ea o problemă majoră. Un raport al celor de la Salvaţi Copiii arată că segregarea copiilor romi la şcoală rămâne la aceleaşi procente de ani de zile. 10% dintre copiii de etnie romă, cu vârste între 6 şi 15 ani, sunt în clase în care toţi colegii sunt de aceeaţi etnie, iar în multe dintre cazuri condiţiile de învăţare sunt mult mai scăzute decât în cazul claselor mixte.

Citeşte şi: Valeriu Nicolae: „Dacă reuşim să ne mobilizăm mai bine la vot, dacă încercăm şi noi să facem mai multe lucruri, nu numai să cerem, poate o să fie mai bine” – LIFE.ro

Alimentaţia precară şi accesul greoi la serviciile de sănătate au un impact major asupra stării generale de sănătate a membrilor etniei, lucru ce se observă cu uşurinţă în structura demografică extrem de tânără a populaţiei. Vârsta medie este de puţin peste 20 de ani, iar vârstnicii reprezintă aproximativ 5% în rândul romilor, valorile mortalităţii în cazul acestora fiind extrem de ridicate. Unul dintre ultimele studii demografice făcute în rândul etniei rome arăta faptul că copiii de până în 14 ani reprezentau o treime, lucru ce accentuează problemele generale ale etniei.

Copiii sunt trimişi la cerşit sau la muncă şi sunt împinşi de foarte tineri către căsătorie – nelegalizată, dar extrem de prezentă în rândurile lor de la vârste foarte fragede. Mai mult de jumătate dintre fetele rome care s-au căsătorit conform tradiţiei aveau sub 18 ani la acel moment, iar studiile arată că vârsta este cu atât mai mică cu cât şi numărul de clase şcolare absolvite este mai mic. Şi planificarea familială este strâns legată de gradul de şcolarizare, iar numărul copiilor este cu atât mai mare cu cât prima sarcină a avut loc la vârstă foarte tânără.

Importanţa incluziunii sociale la nivel economic

Toate aceste lucruri se resimt nu doar la nivelul populaţiei rome, ci sunt o problemă la nivel global. Populaţia activă a României, şi nu numai, este în continuă scădere, iar copiii de acum de etnie romă reprezintă un procent considerabil din ceea ce ar putea deveni piaţa muncii din câţiva ani. De aceea este cu atât mai important ca statul să ia măsuri coerente şi concrete care să asigure eliminarea excluziunii romilor şi să le asigure acestora acces egal la educaţie şi servicii medicale.

Până acum cele mai multe schimbări practice în acest sens au fost realizate cu sprijinul societăţii civile, prin programe care sprijină copiii să înveţe, dar şi adulţii să obţină o calificare cu care să-şi poată găsi mai uşor un loc de muncă.

Pentru ca schimbările să fie cu adevărat eficiente acestea trebuie să se întâmple şi la nivel de societate. Conform unui sondaj IRES realizat în 2020, 7 din 10 români nu au încredere în persoanele de etnie romă, iar nivelul ridicat de neîncredere are mult de-a face cu percepţia şi prejudecăţile faţă de acestea. Cu toate astea doar 40% dintre români consideră că au percepţii negative sau discriminatorii faţă de romi.

Mai mult, felul în care se raportează la persoanele de etnie romă este strâns legat de percepţie, nicidecum de interacţiunea directă cu acestea. Acelaşi studiu a arătat faptul că cei care au interacţionat cu romii au încredere de 3 ori mai mare în aceştia decât cei care nu au avut niciodată vreun contact cu ei.

Citeşte şi: Alina Şerban, actriţă şi regizoare de etnie romă: Eu nu sunt mai deşteaptă sau mai talentată decât verişoarele mele. Eu am avut nişte şanse date de profesorii care nu m-au pus în ultima bancă, care m-au meditat gratis şi am avut privilegiul unei pieli mai deschise – LIFE.ro
Share this article
Ți-a placut povestea? Ajută-ne și promoveaz-o pe social media
read
next

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO