Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor

1 din 3 femei, la nivel global, a fost victima abuzurilor fizice sau psihice în decursul vieţii. 27% dintre femeile cu vârste cuprinse între 15 şi 49 de ani au fost lovite sau abuzate sexual de partenerul de viaţă. Iar acestea sunt doar cazurile declarate. Multe dintre abuzuri nu sunt recunoscute, cu atât mai puţin reclamate. Organizaţia Mondială a Sănătăţii vorbeşte de o pandemie în această zonă şi tocmai pentru a conştientiza mai mult efectele abuzurilor de orice tip, în fiecare an, pe 25 noiembrie este marcată în întreaga lume Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor.

Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor

Ziua de 25 noiembrie nu a fost aleasă întâmplător. Este data la care în urmă cu 61 de ani au fost ucise surorile Mirabal, 3 tinere, luptătoare împotriva regimului dictatorial al lui Rafael Trujillo, în Republica Dominicană. Femeile au fost, de-a lungul timpului, arestate, violate, torturate, însă au continuat să încerce înlăturarea de la putere a lui Trujillo, unul dintre cei mai sângeroşi tirani din istoria Americii Latine. Pe 25 noiembrie 1960 au fost urmărite, încolţite de oamenii lui Trujillo şi executate. Moartea lor a avut un alt efect decât cel preconizat. I-a făcut pe localnici să riposteze, iar 6 luni mai târziu dictatorul vinovat de uciderea lor era ucis, la rândul lui.

Kofi Annan, fostul Secretar General al ONU este cel care vorbea în 2006 de o pandemie a violenţei împotriva fetelor şi femeilor.

„Cel puţin 1 din 3 femei din lume a fost bătută, forţată să întreţină relaţii sexuale sau abuzată de-a lungul vieţii , în multe cazuri de cineva apropiat sau cunoscut.”

Statisticile reale ar putea fi însă mult mai sumbre. Multe dintre abuzurile comise asupra fetelor sau femeilor nu sunt raportate, fie de frică, de ruşine, din cauza normelor din societatea în care are loc actul de violenţă sau a presiunii exercitate de oameni din cercul restrâns. Iar dacă în prezent încă sunt societăţi în care femeia este tratată, prin lege, drept o sclavă, nici societăţile occidentale nu au prea mult timp de când au schimbat normele patriarhale. În Italia, de exemplu, abia în urmă cu 40 de ani a fost modificat Codul Penal care până atunci prevedea pedepse mult diminuate în cazul uciderii unei femei pe motive de onoare.

Lupta pentru drepturile femeilor a adus cu ea o mulţime de schimbări în multe ţări ale lumii, de la dreptul la educaţie şi vot la salarii egale cu cele ale bărbaţilor. Un lucru însă tot nu a reuşit să schimbe până în prezent: mentalităţile multora dintre bărbaţi care consideră că fetele şi femeile pot fi abuzate, fie că vorbim de spaţiul public sau de cel privat. Este, practic, una dintre cele mai prezente forme de încălcare ale drepturilor omului la nivel global.

Citeşte şi: Este bătaia ruptă din rai? Carmen Nemeș, Asociația Anais: „Avem în jur de 500 de apeluri telefonice în fiecare an”: cât de ușor este să ieși dintr-o relație violentă – LIFE.ro

Violenţele împotriva femeilor s-au accentuat după declanşarea pandemiei de coronavirus

38% dintre femeile ucise sunt victime ale partenerilor de viaţă, iar pandemia de coronavirus nu a făcut decât să complice şi mai tare lucrurile în această direcţie. Restricţiile nu au făcut decât să crească controlul exercitat de abuzatori asupra victimelor şi le-au pus pe acestea în imposibilitatea de a se îndepărta de ei sau de a cere ajutorul.

Nici România nu a făcut excepţie de la această tendinţă. În această perioadă, în fiecare oră o femeie a sunat la 112 ca să-şi reclame partenerul abuziv, iar inexistenţa unui sistem de protecţie eficient nu face decât ca numărul victimelor să fie tot mai mare. Poliţiştii au emis numai anul trecut peste 8.300 de ordine de protecţie provizorii, cu peste 8% mai multe faţă de anul anterior.

Conform Poliţiei Române însă 40% dintre ordinele de protecţie emise la noi în ţară sunt încălcate, iar multe dintre femeile care au cerut ajutorul autorităţilor îşi găsesc sfârşitul în mâna celor de care statul român ar fi trebuit să le apere.

Unul dintre cele mai recente cazuri este cel al unei educatoare din Bucureşti, mamă a 2 fete, care a fost ucisă în propria casă de soţul cu care era în proces de divorţ şi împotriva căruia obţinuse de-a lungul timpului 10 ordine de protecţie. Chiar şi una dintre fiice obţinuse un ordin de protecţie împotriva tatălui său, însă asta nu l-a oprit să revină obsesiv în casa lor, să ameninţe şi în vară, să ucidă.

Citeşte şi: Eleonora Pokola și fiica ei, Marta: „Tata și-a cerut iertare. Timpul a trecut, dar nu cred că știa că rănile sunt tot acolo” – LIFE.ro

O femeie din Vaslui a fost incendiată de soţ şi o zi şi jumătate a îndurat dureri crunte, în casă, de teamă ca agresorul să nu o omoare. Abia după ce acesta a plecat femeia a avut curaj să ceară ajutor. A ajuns la spital cu arsuri de gradele II şi III pe mai bine de 30% din suprafaţa corpului.

Teoretic, avem o lege care îi obligă pe agresorii împotriva cărora au fost emise ordine de protecţie să poarte brăţări electronice, cu ajutorul cărora să fie monitorizaţi. Practic, avem doar nişte cuvinte scrise pe o bucată de hârtie. Nu avem sistemele de monitorizare, iar primele brăţări ar urma să ajungă la noi abia în primăvara anului următor şi doar în capitală. Studiile efectuate în ţările care au implementat deja acest sistem arată că 95% dintre agresori rămân departe de victimele lor şi nu mai recidivează.

Autorităţile au înfiinţat o linie telefonică naţională la care oamenii pot sesiza cazuri de violenţă domestică, trafic de persoane, discriminare de gen sau discriminare multiplă. Numărul unic pentru aceste probleme este 0800 500 333, iar cei care sună aici primesc consiliere, îndrumare şi asistenţă, 24 de ore din 24.

Citeşte şi: Loredana Kaschovits, antreprenoare, coordonatoarea Asociației Luthelo: „Dacă eu am reușit să plec cu un ghiozdan și doi copii mici de mână, nimic nu mă mai putea opri!” – LIFE.ro