Amintiri din copilărie, povești de dragoste și crâmpeie de soare și veselie din viața actriței Monica Bîrlădeanu: „Cred că pe la 19 ani, când un fotograf mi-a propus să pozez pentru o linie de pijamale, am devenit conștientă că oamenii mă consideră frumușică”

Nu cred că mai există cineva care nu o știe pe Monica Bîrlădeanu. Cu toții am admirat-o, am invidiat-o și am visat să trăim măcar puțin din mirajul vieții ei. Puțin știm însă cum a fost construită această poveste de viață și de carieră, de unde își are rădăcinile și cum arată suma experiențelor ce au format-o pe Monica Bîrlădeanu cea de azi.

Am încercat să o cunoaștem puțin și într-un interviu de câteva minute am descoperit câteva lucruri înduioșătoare din copilăria și familiei ei.

Iar legat de carieră, ultimul film în care aveți prilejul să o vedeți (din cele 25 în care a jucat până acum) este „Taximetriști”, o comedie românească ce promite să devină extrem de apreciată de critici. Așadar, mergeți la cinema și până începe filmul, citiți acest interviu cu Monica Bîrlădeanu.

Monica, știu că ai o relație specială cu filmul Taximetriștii. Îmi povestești, te rog?

Cred că te referi la faptul că am văzut piesa înainte de pandemie și mi-a plăcut enorm de mult. Am mers cu Elvira Deatcu și Adrian Titieni s-o vedem pe Vicky Raileanu, colega și prietena mea din „Vlad”, jucând în piesa asta și eu am plecat absolut încântată de ea. Nu știu dacă asta a contat în alegerea mea pentru rolul Anișoara, că n-am discutat cu Bogdan Olteanu lucrul acesta, dar m-am bucurat tare când mi s-a propus să fac parte din proiect.

Spune-mi câte ceva despre rolul pe care l-ai jucat și cum ți-ar plăcea să fie primit de public?

Anișoara e prima clientă a serii în taxiul lui Liviu, o femeie care se crede în vreun film sau ceva, după cum îi ordonă lui Liviu să urmărească nu știu ce mașină. Puțin excentrică și supralicitându-și misiunea, mi s-a părut adorabilă, când am citit de fapt ce finalitate aveau toate aceste mișcări misterioase.

Taximetriștii vine după o perioadă de pandemie, în care tuturor ne-a lipsit interacțiunea și mai ales producțiile noi de film. Cum a fost pentru tine perioada asta?

Perioada asta a fost cu siguranță una de reconectare. M-am bucurat de seri împreună cu prietenii pe terase, de cinema și mers la teatru, lucruri pe care nu le mai credeam posibile în 2020.

Citește și: Cu Andi Vasluianu despre Taximetriști, meseria de tâmplar și multe alte amintiri din adolescență: „E foarte greu să te arăți cu toate bunele și relele pentru oamenii care sunt în public, pentru că ne e frică să nu fim dați afară din trib și atunci suntem obligați să facem frumos”