Cum e să vizitezi muzeele, plajele și orașele lumii cu doi copii în brațe? Ramona Dănăilă și povestea familiei sale aventuriere - LIFE.ro

Căutare

Share this article

Ramona Dănăilă este din Bucovina, iar Mihai, soțul său, din Iași, oraș în care s-au și cunoscut. S-a născut ulterior o poveste frumoasă de dragoste, o poveste care dăinuiește și în interiorul căreia au mai apărut două personaje, Albert și Ayola. Împreună trec peste mări și țări doar ca să descopere locuri și în familia lor să-și construiască cele mai pure și de neuitat amintiri.

Istanbul, prima călătorie în doi

Ramona și Mihai Dănăilă sunt o combinație de vitalitate și energie. N-au astâmpăr. Zic asta pentru că au văzut peste 70 de țări împreună. Prima escapadă a lor a fost în 2013 datorită unui team building organizat de compania la care lucrau, iar acum nu mai pot aduna degete de la mâini și de la picioare să numere călătoriile de care s-au bucurat în doi, în trei și de câțiva ani încoace chiar în patru.

 Cum e printre muzee, plaje, munți, temple cu întreaga familie, ne povestește astăzi Ramona Dănăilă, mama celor doi copii călători și responsabila de blog și de partea de social media pentru tot ce înseamnă Părinți Călători, blogul pe care l-a înființat odată cu acest stil de viață îmbrățișat.

Ramona Dănăilă:„ Albert, primul nostru copil, ne-a îmbrățișat pasiunea încă din primele lui luni de viață”

Ramona, îmi pare bine! Unde te găsesc în perioada aceasta și cum te găsesc?

Bună, Ema! Mă bucur să stăm de vorbă!

Chiar acum ne poți găsi în București, tocmai ce ne-am întors din vacanța pe care am petrecut-o în Liban, vacanță pe care doar unul din noi (tati, că e mai curajos) a prelungit-o în Siria.

Suntem bine, am reintrat în rutina de acasă, dar ne gândim deja la următoarele plecări și facem planuri.

Ne puteți găsi însă oricând la noi pe blog, www.parinticalatori.ro, și în Social Media – pe pagina de Facebook Parinti Calatori, pe contul de Instagram parinti_calatori, unde „povestim” în imagini despre călătoriile noastre și, mai nou, pe contul de TikTok parinticalatori, unde relatăm în format video despre locurile interesante pe unde ajungem. 😊

Albert și Ayola în Liban

Cum sunteți de la mic la mare, fiecare în parte?

Păi să ne prezentăm mai întâi, aș zice. 😊

Eu sunt Ramona, mama celor doi copii călători din familia noastră și responsabila de blog și de partea de social media pentru tot ce înseamnă Părinți Călători.

De 10 ani de zile îl am alături pe Mihai, cel cu care am pornit pe același drum și am descoperit că avem în comun aceeași pasiune: să descoperim lumea și să călătorim în locuri cât mai diferite din această lume.

Albert, primul nostru copil, ne-a îmbrățișat pasiunea încă din primele lui luni de viață, așa că a devenit rapid micul nostru partener de călătorii și, totodată, motivul și inspirația care a dat naștere blogului Părinți Călători. Acum, după mai bine de 6 ani de când colindăm lumea împreună și tot atâta timp de când povestim pe blog despre călătoriile noastre, putem să spunem că Albert e un mic călător la fel de pasionat ca și părinții lui și un coechipier de încredere în orice plecare pe care o organizăm.

Cât despre mezina noastră, Ayola, ea ni s-a alăturat în această poveste frumoasă de 3 ani și recuperează călătorii și destinații cu aceeași încântare, chiar dacă pentru ea ideea de „acasă” e mai stringentă, să zicem, și chiar simte nevoia să revină în camera ei, la jucăriile ei, în mediul ei, după o perioadă petrecută „în deplasare”.

Aceștia suntem noi pe scurt, patru oameni simpli ce am transformat călătoriile în unul din principalele lucruri care ne definesc și care ne reprezintă ca familie.

Cel mic ce are nou să ne spună? A fost în ultima călătorie cu voi?

Cea mică, de fapt, care nu mai e așa mică, pentru că de curând a împlinit 3 ani și personalitatea ei este tot mai vizibilă – știe să se facă prezentă, să își exprime opiniile (care sunt foarte bine definite și categorice) și devine parcă tot mai greu să negociezi cu ea în favoarea ta. 😊

Dar pe lângă asta, Ayola e un mic suflet de artist, căreia îi place mult muzica și de curând a început să transforme orice spațiu într-o scenă de spectacole. Un moment revelator a fost pentru noi vizita la situl arheologic de la Byblos, în Liban, unde scena unui mic teatru roman i s-a părut ei perfectă pentru o reprezentație live de dans și muzică ce a însuflețit tot situl, răsunând printre ruine. Un moment pe care îl vom păstra între amintirile noastre cele mai dragi, cu siguranță.

Ramona Dănăilă:„Vacanțele cu copiii sunt mult mai tumultoase decât cele în doi”

Apropo de călătorii, ce v-ați luat frumos pentru suflet până acum?

Obișnuim să colecționăm mai mult momente și amintiri din locurile unde ajungem și mai puțin obiecte, așa le insuflăm și copiilor în primul rând dorința de a explora, și mai puțin goana după lucruri și risipă.

Singurele suveniruri pe care le luăm negreșit din orice destinație sunt magneții de frigider cu locuri emblematice ale călătoriilor noastre. Avem o întreagă colecție căreia trebuie deja să îi găsim un loc mai încăpător. 😊 Aaa, și de curând am început să căutăm mici tablouri pictate manual de artiști locali din locurile mai puțin uzuale pe unde ajungem, tablouri ce sunt expuse pe hol la noi acasă, în jurul unei hărți a lumii lângă care ne oprim frecvent să depănăm amintiri din călătorii.

Quilotoa în patru

Cum sunt vacanțele, drumețiile în patru?

Dacă ar fi să folosesc un singur cuvânt ca să le definesc, aș zice că sunt „energice”. Sunt mult mai tumultoase decât în doi, vin la pachet și cu curiozități de copil, și cu tantrumuri, și cu momente dulci și de neuitat, și cu oboseală și cu mai multe griji.

Nu sunt de acord cu ideea că nu se numește vacanță cea în care pleci împreună cu copiii undeva, pentru că pentru noi vacanța nu înseamnă doar relaxare, înseamnă descoperiri în primul rând, iar de multe ori alături de copii descoperim lucruri pe care noi poate le-am fi trecut cu vederea, care păreau banale în ochii noștri sau cărora nu le acordam atenția necesară. Copiii de multe ori ne arată lucruri simple, care privite cu alți ochi iau complet altă formă.

Desigur, vacanțele cu copiii sunt mai solicitante decât în doi, trebuie să fii atent la mult mai multe lucruri, să faci alegerile potrivite pentru ei, să alegi destinații unde să aibă și ei activități pe placul lor, să fie locuri sigure din orice punct de vedere și să fii atent atât la nevoile lor cât și ale tale, dar odată ce intri în această spirală începe să îți placă și ție și lor, iar satisfacțiile sunt pe măsură.

Citește și: https://life.ro/file-din-jurnalul-unui-calator-fara-frontiere-dezvaluirile-lui-codrin-roman-un-tanar-antreprenor-care-in-trei-luni-a-calatorit-in-17-tari/

Cât de fain este să ai libertate, s-o împarți cu soțul și copilul?

Nu știu dacă o putem numi neapărat liberate, dar adevărul e că pentru noi călătoriile sunt o formă de conectare în familie.

Dincolo de rutina zilnică de acasă, fiecare cu programul lui, fiecare în colțul lui în timpul zilei (unii școală, grădiniță, alții serviciu sau birou), călătoriile sunt momentele când noi ne reunim, ne reconectăm unii cu alții, petrecem tot timpul împreună, facem activități comune, atât din cele cerute de copii (și ce ne mai bucurăm să ne dăm împreună în mașinuțe, leagăne sau într-un parc de distracții!), cât și cele pe care ni le dorim noi (și copiii încep astfel să prindă gustul obiectivelor istorice, muzeelor, plimbărilor în natură și tot așa).

Poate nu pentru toate familiile funcționează același lucru, dar noi ne-am găsit „rețeta” și ne e bine așa.

Ramona Dănăilă:„ Albert, din ce am calculat, are în jur de 55 de țări în care a ajuns”

Ce înseamnă pentru tine să călătorești cu întreaga familie? Când ați început să o faceți în trei?

Călătorim cu copiii încă de când au apărut pe lume. Îmi amintesc că primul drum cu Albert bebeluș a fost de la București la Iași la bunici, la mai puțin de o lună de la naștere, și tot în aceeași lună am ajuns și la mare la noi și la munte la Predeal.

Bratislava văzută prin ochii copiilor

Apoi, când Albert nu avea încă 3 luni, am plecat împreună pentru prima dată cu avionul, iar destinația aleasă a fost Malta. Albert s-a comportat impecabil, așa că această primă experiență ne-a dat încredere și avânt, iar la mai puțin de 6 luni ale lui plecam în primul zbor intercontinental spre Hong Kong și Macao… Apoi călătoriile s-au tot perindat unele după altele: Argentina, Sri Lanka, Israel, Chile, America de Sud, Canada, SUA plus multe alte țări din Europa și de peste Ocean. Pe el l-a ajutat fiecare din aceste plecări să se dezvolte armonios, să ia contact cu tot felul de oameni, cu tradiții, culturi și țări total diferite, iar pentru noi, ca părinți, dincolo de experiența călătoriilor în sine, a fost interesant să observăm transformările și impactul pe care călătoriile le-au lăsat asupra lui. Iar unul din cele mai importante lucruri este că Albert a devenit foarte sociabil.

În ceea ce o privește pe Ayola, startul a stat puțin diferit, să zicem așa. Chiar dacă planurile noastre începuseră similar (cu o plecare în Egipt pe la 2 luni ale ei și alta în Columbia la aproape 4 luni), ulterior a venit pandemia peste noi și ne-a ținut în casă, am fost nevoiți să anulăm vreo trei plecări în primăvara lui 2020, atunci când s-a instalat starea de urgență, iar planurile noastre de călătorie au rămas în stand-by.

Am reînceput apoi să călătorim timid, mai întâi pe aproape de casă, în țările balcanice – Serbia, Macedonia de Nord, Kosovo, Albania, Croația – cu măști, cu dezinfectant, în locuri izolate. Am fost destul de prevăzători, ceea ce a făcut-o și pe Ayola să crească într-un mediu ce ne avea doar pe noi în jur, iar asta a fost din nou vizibil în comportamentul ei.

Între timp însă, am călătorit mult în patru, amândoi au crescut, iar călătoriile au devenit un stil de viață și pentru ei – așteaptă nerăbdători zborurile cu avionul, sunt curioși să întâlnească copii din alte țări, absorb tot ce e nou și ne provoacă și pe noi să ținem pasul cu ei.

Câte țări a văzut Albert până acum?

Din ce am calculat, are în jur de 55 de țări în care a ajuns. Pe unele le-a văzut mai în detaliu, iar altele doar în trecere… dar timpul e de partea lui, dacă își va dori să le vadă pe toate. 😊

Dar voi?

Noi avem locuri în care am ajuns împreună și locuri unde am fost separat, fie înainte să ne cunoaștem, fie chiar după, din diverse motive. De exemplu, cel mai recent Mihai a ajuns singur în Haiti și Siria, locuri unde eu nu am putut să îl însoțesc pentru că nu am fi expus copiii în astfel de țări controversate.

Oricum diferența e destul de mică, dar e în favoarea lui – eu cred că am „adunat” în jur de 70 de țări vizitate, el vreo 75.

Familia Dănăilă

Câte luni pe an sunteți plecați?

N-am calculat niciodată numărul de luni, pentru că plecăm fragmentat, câteva săptămâni de obicei sau avem chiar plecări scurte, de 3-4 zile. Încercăm să avem câte o plecare în fiecare lună, de obicei, mai lungă sau mai scurtă.

Dar dacă tot ne-ai provocat, am adunat zilele de anul acesta când am fost plecați în afara țării și au ieșit cam 100 zile. Dar anul nu e gata încă, mai avem două plecări programate spre finalul anului, așa că ne apropiem de 4 luni petrecute în călătorii pe alte meleaguri decât ale noastre.

Sunt dese momentele când vă este dor de casă?

Sigur, locurile noastre cu care suntem obișnuiți, cuibul nostru, camerele copiilor, familia, prietenii, colegii ne lipsesc atunci când suntem plecați. Cel mai mult le simțim lipsa cu cât ne apropiem de momentul întoarcerii.

Ayola e de obicei cea mai vocală pe acest subiect, ea vrea să ajungă la jucăriile lăsate acasă (chiar dacă luăm de fiecare dată și cu noi câteva, dar niciodată destule 😊).

Albert e mai atașat de colegii și prietenii lui, își dorește să revină în colectivitate, pentru că e un copil ce își dorește să fie înconjurat mereu de oameni, iar călătoriile noastre sunt de multe ori doar în familie.

Mie, la rândul meu, îmi lipsește patul de acasă, cafeaua băută fără grabă în bucătăria noastră, colțișorul meu de creație… sentimentul acela de „hygge” pe care ți-l creezi tu singur și care te reprezintă.

Mihai, cred, că e singurul dintre noi care e în stare să își pună toată viața într-un rucsac și să pornească la drum, sau cel puțin așa îi place lui să spună. Eu, însă, cred că lucrurile nu stau chiar așa. 😊

Ramona Dănăilă:„Cred că de la început am știut că e un hobby care ne leagă pe mine și soțul meu”

Dar hai să o luăm și cu începutul. De unde sunteți voi, tu și soțul, cum v-ați cunoscut?

Amândoi suntem din nordul Moldovei – eu din Bucovina, Mihai din Iași. Am fost colegi de muncă la primul nostru job, în Iași, acolo unde s-a înfiripat și povestea de iubire dintre noi, am început să călătorim împreună încă din primele luni, iar după un an jumătate ne-am căsătorit.

Minunile Albert și Ayola

În luna noastră de miere – eram în Singapore – Mihai a primit vestea că a fost acceptat la un job nou în București. Ne-am întors acasă și imediat după aceea ne-am mutat în capitală (unul din motivele ce ne-a convins era aeroportul din București, care pe vremea aceea avea mult mai multe conexiuni decât aeroporturile de provincie de la noi – deci puteam călători mai mult și mai ușor, yeeey!).

Avem așadar fix 8 ani de când București a devenit acasă pentru noi, aici ne-am stabilit cuibul, aici avem amândoi joburile, aici au venit pe lume și copiii, dar ne întoarcem cât de des putem la prima noastră „acasă”, acolo unde ne așteaptă familiile noastre.

Și când ați fost în prima voastră vacanță?

Prima noastră ieșire împreună a fost într-un team building cu colegii de muncă, la Slănic Moldova, ocazie cu care am și „devoalat” relația noastră. 😊 Era vara lui 2013, iar destinația aceasta va rămâne mereu specială în sufletele noastre. Chiar recent am trecut din întâmplare pe lângă un loc, undeva pe traseu, de unde avem una din primele noastre poze împreună. L-am recunoscut instant și am refăcut poza de atunci, de data asta și cu cele două minuni ce ne încununează viața, alături de noi.

Dacă e să vorbim, însă, despre prima noastră ieșire împreună în afara țarii, aceasta a venit imediat după aceea, să fi fost vreo 4 luni de când eram împreună, iar destinația aleasă a fost Istanbul. Desigur, am revenit și aici între timp, am sărbătorit chiar aniversarea de un an a fetiței la Istanbul, deci e un alt loc de care ne leagă multe și prețioase amintiri.

Când ați realizat că vreți să vă bucurați sufletul călătorind? Care este frumoasa poveste a escapadei voastre?

Cred că de la început am știut că e un hobby ce ne leagă. Chiar la începutul relației noastre, Mihai avea deja programată o plecare în Japonia, așa că a plecat singur, iar în perioada cât a fost departe, amândoi am realizat că vrem să vedem lumea aceasta mare împreună.

De atunci am făcut tot posibilul să ne împlinim visul și puține au fost momentele când unul din noi a plecat undeva fără celălalt.

Ramona Dănăilă:„Se poate călători cu orice fel de buget. Noi suntem oameni simpli”

Ramona, te întreb franc, din ce bani călătoriți? Ce meserii aveți, cu ce vă ocupați de negociați și atât de bine cu timpul?

Suntem oameni simpli, cu job-uri în multinaționale, în domeniul IT, dar nu pe nișa programării, ci în zona management-ului de procese. Resursele nu sunt nelimitate, dar le canalizăm spre ceea ce e prioritar pentru noi. Avem un buget pentru călătorii, avem calcule și fișiere în care ne ținem evidența cheltuielilor, încercăm să creăm lunar un fond de economii pentru pasiunile noastre, iar în călătorii alegem să dăm banii mai mult pe experiențe și mai puțin pe lucruri care se devalorizează sau se pierd. Alegem servicii din zona medie, nici foarte high class, nici foarte de bază, obișnuim să ne cazăm mai mult la apartamente decât la hoteluri, atât din motive de spațiu, cât și de costuri… sunt alegeri și alegeri.

Mai pe scurt, cred că trebuie să fii destul de riguros și calculat dacă vrei să împaci toate necesitățile familiei. Dar ce e cert este că se poate călători cu orice fel de buget, dacă ești bine organizat și îți dorești cu adevărat asta.

Cât despre timpul nostru, am speculat, să zicem așa, oportunitățile care s-au ivit de-a lungul timpului. Mai întâi a fost concediul de maternitate, după nașterea lui Albert (pentru că, într-adevăr, am început să călătorim mult mai frecvent după apariția copiilor, decât înainte). Apoi concediul de maternitate după nașterea Ayolei și cam tot pe atunci a început și pandemia, care a revoluționat puțin lucrurile în materie de joburi, interacțiune fizică și prezență la birou. Așa că, după șocul inițial ce ne-a cuprins pe toți în starea de urgență, noi am transformat această izolare într-o oportunitate, pentru că nu mai era nevoie să fim prezenți la birou, puteam lucra de oriunde – așa că am ales să lucrăm și din Ecuador, și din Maroc, din Ucraina (cea de dinainte de război), Uzbekistan, Capo Verde, iar Mihai cel mai curând chiar din Siria!

Da, trebuie să fii flexibil, dar călătoriile te învață și acest lucru. Și nouă ne-a prins tare bine.

Santo Domingo

Vă faceți program strict încât să vă împărțiți și între treburile pentru joburi, dar să aveți timp și să vă bucurați de tot ce aveți împrejur în vacanțe?

Avem, în general, programul planificat pe zile atunci când suntem plecați undeva. Nu neglijăm responsabilitățile jobului, bineînțeles, dar calculăm timpul care ne rămâne, în funcție de fusul orar pe care ne aflăm, iar restul zilei o dedicăm plimbărilor.

Plecăm de acasă cu lista de obiective definită, listă pe care o mai adaptăm și în funcție de ce aflăm odată ajunși la destinație. Grupăm obiectivele aflate cam în aceeași zonă, ca să evităm să facem același drum de mai multe ori, iar dacă sunt orașe diferite preferăm să închiriem cazare în mai multe locuri decât să parcurgem dus-întors distanțe lungi între orașe.

Fiecare țară vine cu specificul ei, însă, așa că același tip de plan nu se potrivește pentru oricare din călătoriile noastre. E nevoie de documentare în prealabil și de adaptabilitate la destinația pe care urmează să o descoperim.

Sunt și avantaje, dar și dezavantaje călătorind atât de mult. Ce-mi poți spune despre dezavantaje?

Așa este, nu poate fi totul roz într-o călătorie, cum nici acasă nu e de fiecare dată. Uneori nu ai dat peste cea mai bună cazare și ori te adaptezi ori cauți alta, alteori nu găsești mâncare potrivită, în special pentru copii. Câteodată trebuie să gestionezi un tantrum în mijlocul drumului, alteori ești tu prea obosit, după o zi plină, încât să mai poți acorda prea multă atenție și celor din jurul tău.

E ca în viață, cu „ups and downs”, dar, fie că te confrunți cu astfel de aspecte acasă fie că ești pe drumuri, tot trebuie să le rezolvi cumva, așa că ce te-ar face să nu le gestionezi dintr-un loc nou, unde ai toate șansele să vezi și ceva frumos, ceea ce te poate ajuta psihologic mai mult decât crezi?

Garantat, cei mici se simt cei mai iubiți dintre pământeni făcând toate lucrurile alături de voi, de dimineață până seara. Totuși, nu vă întreabă când merg la copii?

Da, amândoi simt dorința de a petrece timp cu copiii, acesta e și unul din motivele pentru care avem baza bine stabilită acasă: ei au colectivul lor, colegi, prieteni cu care se întâlnesc, se joacă, așa că e normal să mai întrebe de copii atunci când suntem plecați.

Ce facem în acele momente e să ne uităm împreună la fotografii și filmulețe cu ei și colegii lor de la grădiniță, respectiv de la școală (întotdeauna păstrăm în telefon astfel de materiale, ca să avem la ce apela când e nevoie) și/sau să programăm o ieșire la un loc de joacă, la plajă, la un muzeu pentru copii sau în orice alt mediu unde se adună de obicei mai mulți copii. Iar limbajul jocului e aceeași pentru toți copiii, indiferent de țara de unde provin, așa că în câteva minute îi vezi deja jucându-se împreună – una din cele mai dragi imagini de care avem parte în călătoriile noastre.

Ramona Dănăilă:„ Mihai e fascinat de Argentina de mic copil, Albert îi calcă pe urme”

Cum vă pregătiți înainte de o călătorie? Cum alegeți următoarea destinație?

Orice călătorie trebuie planificată dinainte de plecare și pentru asta atacăm planul din mai multe puncte de vedere: bugetul – moneda locală, schimbul valutar, posibilitatea de plată cu cardul, cheltuieli programate, bugetul aproximativ necesar. Apoi, obiectivele – documentare de pe alte bloguri, site-uri de profil, site-ul de turism al țării/regiunii respective, adunăm toate atracțiile ce ne fac cu ochiul, le salvăm pe aplicație de hărți în telefon (de obicei Google Maps, dar folosim și Maps.me pentru anumite trasee sau în cazul în care nu avem acces la internet) și apoi le includem în programul zilelor pe care le avem la dispoziție acolo. Cazareafolosim de obicei agregatoarele de locații de cazare, cum ar fi Booking sau Airbnb, selectăm o serie de cazări ce corespund criteriilor noastre, din care o alegem pe cea mai potrivită, care e disponibilă în perioada călătoriei noastre. Mașină închiriată – atunci când e nevoie, contactăm dinainte agențiile de închirieri mașini de la destinație, de obicei din aeroport, selectăm oferta cea mai potrivită pentru noi și confirmăm închirierea, astfel încât să fim siguri că nu vom avea surprize atunci când ajungem la destinație.

Ce destinații vi s-au potrivit mănușă, Ramona? Care țară v-a fascinat cel mai mult?

E greu de ales o singură destinație… toate au câte ceva care farmecă, fiecare în felul ei, îmi place să văd diverse stiluri de viață, oameni diverși, locuri felurite, apare plictiseala dacă repetăm același tip de vizite în mai multe călătorii succesive, așa că încercăm să variem zonele pe unde ajungem. Dacă în vară am fost pe insule exotice, la plaje cu nisip alb și ape turcoaz, toamna ajungem într-o țară cu vestigii istorice, iarna mergem într-o zonă deșertică, iar primăvara descoperim o destinație europeană. E doar un exemplu, dar ideea principală e varietatea.

Ne place aproape fiecare loc în care am ajuns, ar fi fost foarte greu să numesc, de exemplu, o țară care nu mi-a plăcut din cele pe care le-am văzut.

Dar, poate, ceva mai aproape de sufletul nostru decât altele au fost întotdeauna destinațiile din America de Sud. Mihai e fascinat de Argentina de mic copil, Albert îi calcă pe urme, dezvoltând o pasiune pentru Ecuador. Ayola era prea mică să își amintească locuri de pe acolo, iar eu îmbrățișez cu drag orice propunere de călătorie într-o zonă a Americii Latine. Parcă oamenii acolo se aseamănă destul de mult cu felul nostru de a fi, al românilor, dar în același timp obiectivele, locurile, natura de acolo sunt absolut spectaculoase, astfel încât poți să fii sigur că nu te vei plictisi.

Ce vă place cel mai mult în timpul unei călătorii?

Starea de descoperire, de a fi într-o formă de uimire continuă, de a înmagazina informații, amintiri și cunoștințe.

Apoi conexiunea dintre noi, felul în cale conlucrăm pentru reușita unei călătorii, ce lasă unul de la sine în favoarea celuilalt, ce îl pasionează pe fiecare dintre noi… e o adevărată artă să jonglezi printre toate aceste aspecte.

Și, nu în ultimul rând, mâncarea locală – să încerci gusturi noi, specialități de la ele de acasă, chiar dacă într-o formă sau alta unele din ele ajung și pe la noi poate, dar parcă niciodată gustul nu e complet același. Educația culinară este un alt tip de descoperire de care ne bucurăm în călătorii.

Ce plănuiți în perioada următoare? Cu ce ne mai surprindeți?

Avem trei mari destinații programate în perioada următoare: prima chiar la finalul lunii acesteia, în Mexic, în mini-vacanța de 1 Decembrie, cea de-a doua e în vacanța de iarnă, plănuim să petrecem Revelionul în Kazahstan la zăpadă, iar vacanța din februarie e rezervată pentru o călătorie în Arabia Saudită.

Revenim cu impresii de acolo pe pagina noastră și pe blog!

Share this article
Ți-a placut povestea? Ajută-ne și promoveaz-o pe social media
read
next

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO