Căutare

Share this article

Dacă ești în căutarea unui job ce-ți permite să lucrezi de acasă, chiar și part time, ar trebui să te bucuri deoarece șansele de a realiza acest lucru sunt din ce în ce mai mari.

Munca de acasă a înregistrat un mare boom în ultimii 10 ani, iar numărul domeniilor care se pretează lucrului fără pontaj este în continuă creștere.

În 2017, un studiu efectuat de Global Workplace Analytics FlexJobs.com, un website adresat freelancer-ilor, celor care lucrează remote și celor care caută job-uri part time, demonstrază că numărul celor care lucrează de acasă a crescut de la cifta de 1,8 milioane la 3,9 milioane de oameni în perioada 2005 – 2017, ceea ce înseamnă o creștere cu 115%.


 

Citește și 98% dintre românii din mediul urban suferă de stres: de ce apare și cum îi putem face față?


Munca de acasă are beneficii atât pentru angajați. Pentru fiecare angajat care lucrează de acasă, minim part time, angajatorul poate economisi aproximativ 11 mii de dolari pe an, iar cei care lucrează de acasă câștigă în schimb 11 zile pe an.

Studiul citează numeroase alte beneficii pe care cei care lucrează de acasă le pot bifa: o productivitate mai mare, mai puțin stres, o mai mică expunere la virozele ce bântuie un birou, un impact de mediu pozitiv și mai puține drumuri. Însă, a găsi un job remote, cu acte în regulă, poate fi destul de dificil.

Companiile care angajează oameni remote caută candidați care să demonstreze că au abilitatea de a căuta informațiile necesare îndeplinirii unui task și de a le contextualiza. În plus, au nevoie de oameni care să poată să comunice foarte bine online cu colegii lor. Și de a găsi și a-și asuma soluția la anumite probleme – nu doar să fie un suporter care să vină în ajutor atunci când i se cere acest lucru. Dacă vrei să știi cum să te pregătești pentru un interviu de anagajare remote, aruncă o privire aici.


Citește și Vrei să lucrezi de acasă? 10 sfaturi care te vor ajuta să fii mai eficient şi mai liniştit


Iată care sunt cele mai profitabile domenii ce se pretează la munca de acasă:

  1. Online specialist
  2. Transcriptor medical
  3. Translator/interpret
  4. Web developer/designer
  5. Specialist call center
  6. Specialist IT
  7. Agent de turism
  8. Profesor
  9. Scriitor/editor
  10. Francizor
  11. Social media manager
  12. Bonaă
  13. Graphic designer
  14. Gazdă închiriere locuințe pe termen scurt (AirBnb)
  15. Tester website
  16. Agent asigurări
  17. Grefier, contabil, auditor
  18. Terapeut marital sau de cuplu
  19. Asistent medical
  20. Organizator de evenimente

Ca să ne facem o idee și mai clară despre ce presupune munca de acasă, am vorbit cu trei femei care fac asta în România:

De când lucrezi de acasă/remote?

Aurora Toma, Online Advertising Specialist – PPC Expert: Lucrez pe cont propriu din 2013, cu toate că nici înainte de asta nu am avut un job cu program fix, 9-17. Viața în publicitate, de… 😀

Eli Bădică, journalist cultural și editor: Lucrez remote de 7 ani, de când am terminat studiile de masterat și m-am întors la scris, din unghiul de jurnalist cultural. Mi s-a părut atunci că mi s-ar potrivi mai bine varianta aceasta decât cea de a lucra în redacții fizice, mai ales pentru că îmi oferea libertatea – de mișcare, de alegere a subiectelor, de a scrie și mă documenta etc. – pe care mi-o doream.

Eli Bădică

Monica Tănase, jurnalist: Sunt mamă full-time, am responsabilitatea unui afterschool social din Clinceni, unde am învățat că este nevoie de foarte puțin pentru a fi fericit, mă bucur să întâlnesc niște oameni extraordinari cu care intru în dialog, învăț lucruri și potolesc gânduri, scriu interviuri și primesc și bani pentru asta. În plus, am început un proiect de suflet, un atelier de broderie manuală pe care îl simt cu un uriaș potențial de învățare și bucurie.

Sunt deja trei ani de când am plecat dintr-o slujbă de redacție, cu program de 8 ore, adică exact tipul de muncă pe care o fac majoritatea ziariștilor de acum. Aș minți dacă aș spune că a fost simplu sau că m-am gândit vreo clipă că mă pliez pe un nou concept de muncă: „working remote” sau „working home moms”.

Eram însă în situația în care lucrurile de la job nu se mai potriveau deloc cu ce îmi trebuia mie: intrasem într-o rutină a muncii, era destul de complicat să fac și altceva, un hobby, de pildă, în plus, programul copiilor și al meu nu se potriveau deloc. Și îți dau un singur exemplu: programul meu se termina la ora 18.00, grădinița copiilor, ce să vezi, se termina la aceeași oră. Știu ce făceau ceilalți părinți: o bonă, o bunică, al doilea părinte veneau să rezolve problema. La mine nu era cazul.

Fiecare febră (iar copiii mici răcesc des cu diverse complicații), ger, zăpadă, caniculă și alte coduri meteorologice care închideau grădinițele însemnau o întreagă bătaie de cap și tot atâtea zile de concediu.

Așa încât, după ce am cântărit puțin lucrurile mi-am dat seama că, pe termen lung, nu era un plan bun să continuu cu acest program de 8 ore într-o redacție.

Ce faci atunci? Admiți că trebuie să faci niște schimbări de program și ritm de muncă așa încât să poți obține cel puțin tot atâția bani muncind altfel. Și de-aici încep bătaia de cap, gândurile și îndoielile. 😊

Suntem educați în maniera de a presta cu program, părinții noștri au făcut-o așa, ne simțim mai bine când avem un contract de muncă pe o perioadă nedeterminată, cu o cotizație la asigurări sociale și proiecția unei pensii după o anumită etate. Ne dă un confort inimaginabil gândul că avem un job, îl facem cât de bine putem, primim un salariu iar restul timpului ne aparține 100%. Orice schimbare a acestui puzzle ne panichează. Nu mai spun că oriunde, de la bancă la grădinița copiilor, avem nevoie de o „adeverință de la locul de muncă”.

Ce am făcut eu? Am mutat toată activitatea pe firmă și, în locul unui contract de muncă, am încheiat contracte de prestări servicii. Am încheiat un contract de pensie privată și am făcut niște asigurări de sănătate, așa încât lucrurile să fie sub control.

Sigur că mi-a trebuit timp să mă obișnuiesc cu ideea, să mă adaptez la noul ritm, să găsesc oameni care să înțeleagă și să accepte faptul că cineva care nu muncește neapărat sub ochii șefului poate să își facă munca la fel de responsabili și, uneori, mai eficient.

Cum iti faci programul?

Aurora Toma: Cred ca cel mai dificil lucru pe care trebuie să-l faci când lucrezi remote/ freelance este să te autodisciplinezi. Încă de când am luat decizia să lucrez pe cont propriu, am decis ca nu voi lucra de acasă (decât în cazuri excepționale). Întotdeauna am avut un loc într-un hub, chiar dacă cunosc și toate terasele cu priză din București :), și am încercat sa nu ajung la birou mai târziu de 10-10:30 (îmi iese în 85% din cazuri).

Eli Bădică: Programul mi-l fac în funcție de proiectele pe care le am în derulare, de perioadele anului (de pildă, în domeniul editorial, cea mai aglomerată perioadă este toamna), de fluxul de sarcini pe care le am, de colaborările permanente versus cele ocazionale ș.a.m.d. Pentru a mă organiza mai bine, folosesc opțiunile calendarului din telefon, unde îmi notez pe zile și ore întâlnirile pe care le am, ședințele la care trebuie să particip, evenimentele pe care trebuie să le moderez sau la care e nevoie să particip într-un fel sau altul, ce texte vreau sau am de scris, ce documentări trebuie să fac, când trebuie să redactez un manuscris sau altul, când citesc manuscrise și tot așa. Pe toate le prioritizez în funcție de termene limită, în primul rând, dar mă adaptez și urgențelor care apar inevitabil de pe o zi pe alta. Iar uneori îmi permit luxul de a lua în calcul și starea pe care o am într-un moment sau altul – de pildă, dacă cred că aș fi mai productivă să scriu un text decât să redactez unul și timpul îmi permite această permutare, o fac.

În ultimii doi ani, principala mea activitate este cea editorială – am preluat la Editura Nemira portofoliul de autori români și coordonez o colecție de literatură română contemporană, n’autor –, așa că programul meu se învârte în jurul acesteia: în fiecare dimineață, îmi verific calendarul de sarcini editoriale, lucrez la acestea mai întâi și, dacă mai am vreme sau energie (câteodată, nu mai rămâne după opt-nouă ore de muncă), mai strecor și altceva din felia jurnalistică.

Monica Tănase: Modul acesta de lucru mi-a reglat mult viața, întâlnirile și m-a forțat să îmi organizez timpul de așa natură încât să știu cu exactitate ce urmează să fac.

Mă trezesc la 5.00 dimineața și, până la 7.00, când se trezesc copiii, este doar timpul meu. Așa stând lucrurile, îl ocup cu toată voluptatea: o cafea proaspătă și parfumată, scris ori citit, gânduri, planuri, vise. Și broderie, adică ceva ce am descoperit mai nou că îmi place mult să fac.

De la 7.00 la 9.00 timpul nu este al meu, ci al copiilor, o negociere lungă și complicată pentru fiecare mică victorie: „dacă mă spăl pe dinți, mă iei de la grădi la 4.00”, „nu vreau pantaloni, dă-mi fustița roșie”, „nu m-ai încălțat bine”, „nu vreau să mănânc acum”. Cred că ți-ai făcut o idee.

De la 9.00 începe ziua mea de muncă și se termină noaptea târziu, după ce adorm copiii: întâlniri, interviuri, discuții, socializare, proiecte scrise, rapoarte, bugete, contabilitate, hârtii.

M-am „specializat” în cafenele care deschid de la 9.00, au wifi și sunt un mediu fain de lucru, descopăr cu plăcere mersul la Cărturești la ora 10.00 sau la masaj la 11.00. În același timp, am aflat și cum este să stai treaz până la 1.00 noaptea pentru a termina un proiect sau să iei copilul cu tine la interviu pentru că nu ai alternativă.

Care sunt primele 3 avantaje ale lucrului în afara unui program fix?

Aurora Toma:

– Că nu am un program fix 😂

– Pot lucra de oriunde

– Nu-mi număr zilele de condiu pe care le mai am până la sfârșitul anului.

Eli Bădică: Mă simt datoare să încep cu o mică precizare: nu pot vorbi decât din perspectiva mea, e posibil ca ceea ce consider eu avantaje să fie dezavantaje pentru altcineva.

Așadar, primul și cel mai important avantaj pentru mine e cel pe care-l menționam mai devreme, libertatea pe care mi-o oferă lucrul remote – pot fi absolut oriunde, nu mă leagă nimic propriu-zis de un loc fizic, pot alege proiectele în care vreau să mă implic, pot avea parte de experiențe foarte diferite, îmi pot face singură programul, nicio zi nu seamănă cu alta etc. Apoi, extrem de relevant este timpul, pe care îl pot modela după nevoile pe care le am – nu sunt obligată să pierd inutil zilnic ore pe drum către un birou fizic, de exemplu, să stau în trafic la orele de vârf, să am o perioadă bine delimitată de timp de lucru (de pildă, eu sunt o persoană nocturnă, scriu cel mai bine seara/noaptea, iar un program clasic 9:00-17:00 m-ar limita foarte tare) ș.a.m.d. Iar al treilea avantaj major ar fi liniștea și confortul de care am parte atunci când am zile de lucru numai de acasă – și-mi planific atunci sarcinile potrivite contextului, când am nevoie să nu fiu întreruptă. Sigur că, odată cu aceste avantaje (și altele), vin și multe dezavantaje – cum ar fi faptul că ajung foarte des să nu mai am zile libere, weekenduri, concedii, sau că nu am o stabilitate.

Monica Tănase: Dacă afară plouă cu spume sau nămeții sunt până la geam, pot să aleg să rămân acasă. Altfel, nu aș zică că iau des prânzul în pijamale.

Marele avantaj însă este că lucrez în toate aceste zone în aparență foarte diferite, dar de care am nevoie pentru a evolua, întâlnesc niște oameni extraordinari și am în fiecare zi sentimentul că fac lucruri cu miez.

Cât ai putea câștiga lucrând remote / freelancing vs. un job tradițional?

Aurora Toma: Cred că cel mai corect este să facem comparația în funcție de venitul anual…probabil, câștigul în sistem freelance îl poate depăși puțin pe cel pe care l-aș avea dacă aș avea un job tradițional.

Unul din lucrurile pe care trebuie să și-l asume oricine decide să lucreze în sistem freelance este că pot fi luni în care câștigurile pot fi foarte mici, sau inexistente, așa că managementul finanțelor proprii mi se pare foarte important.

Eli Bădică: Depinde foarte mult de domeniul în care lucrezi. În cel cultural, din păcate, nu poți câștiga foarte bine – cel puțin, nu încă, nu la noi. Venitul e întotdeauna fluctuant când lucrezi remote, dar, dacă ar fi să facem o medie pozitivă, să zicem că vorbim de un 1000 de euro.

Monica Tănase: Exact cât vrei tu. Sigur, dacă nu cumva îți dorești yacht ori elicopter.

Negociezi niște sarcini și niște servicii, așa încât lucrurile sunt destul de clare și măsurabile. Dacă ar fi să rezum, îmi este mai bine acum decât atunci când lucram la program. 😉

read
next

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO