5 motive pentru care serialele TV sunt la putere.

Bani, faimă, putere. Filmul a fost, an de-a rândul copilul minune al culturii. Vedeta dorinţelor vinovate ale noastre. Şi, principalul mobilizator al transformărilor sociale. Datorită lui Batman americanii au început să poarte centura de siguranţă. Tot filmul a reuşit să schimbe preferinţele profesionale ale adolescenţilor de peste ocean. Să nu mai vorbim că adevăratele vedete erau cele pe care le puteai admira pe marele ecran.

Între timp lucrurile s-au schimbat, iar producţiile de televiziune au început treptat să câştige bătălia pentru putere cu filmele. Ajungând astăzi să le dea lecţii acestora în ceea ce priveşte construirea personajelor, storytelling sau descoperirea de noi talente. Ne aflăm în epoca de aur a serialelor de televiziune. Şi ştiţi vorba aia: viaţa bate filmul? Ei bine, cred că acum se poate traduce în serialul bate filmul. Mai jos, 5 motive pentru care cred asta.

1. Ai timp să spui povestea până la capăt.

Atunci când este bine scris, serialul fructifică din plin lipsa presiunii celor 90 de minute ale unui film. Şi urmăreşte un principiu sănătos de viaţă – take your time şi spune povestea până la capăt. Doar aşa, Breaking Bad a putut să prezinte transformarea personajului său principal de-a lungul a doi ani de viaţă. Fără să se grăbească. Şi fără să ne privească de toate detaliile acestei perioade.

Mai mult, în cazul serialului nu trebuie să alegi să prezinţi doar o perspectivă a poveştii. Poţi să te joci cu soarta personajelor tale de la un sezon la altul. Şi cel mai important poţi să modifici story-ul în funcţie de feedback-ul fanilor. Un actor nu este plăcut de publicul, îi omori personajul la final de sezon. Din contră, altul deşi poate intra în producţie ca un simplu rol secundar, poate să fie salvat de public şi transformat într-unul principal în sezonul viitor. Vezi cazul persoanjului Dr. Addison Montgomery din Grey’s Anatomy care, deşi iniţial nu trebuia să aibă vreun rol cine ştie ce, s-a transformat într-unul cheie nu doar din serial, ci din întregul Shondaland – ajungând să aibă propriul său serial, Private Practice.

Pe de altă parte este adevărat că, tocmai datorită acestui timp mare care trebuie umplut, uneori ai senzaţia că nu se întâmplă nimic, că lipsesc acţiunea, suspansul, tensiunea cu care eşti obişnuit din filme. Însă, tocmai această luptă face diferenţa dintre un serial bun şi unul în timpul căruia o să schimbi canalul. Serialele care câştigă această luptă sunt şi cele care câştigă fani, bani şi premii. Şi cu acest argument, trecem la motivul doi …

2. Trebuie să lupţi în fiecare săptămână să îţi convingi telespectatorul.

Film vs. Serial. Sau Tinder vs. Iubirea de modă veche. Da, da … comparaţia deşi poate părea exagerată, poate fi făcută. Este simplu: filmul trebuie să te cucerească odată şi gata. Ai plătit bilet, l-ai văzut. Done. Misiune îndeplinită şi finalizată. La serial, însă, lucrurile nu sunt la fel. Aici trebuie să munceşti pentru a-i face pe telespectatori să se întoarcă episod după episod. Este exact ca pe vremuri: până la a spune DA, trebuie să îi duci la o prăjitură, la un suc, la o îngheţată. Şi abia apoi, după vreo 3-4 întâlniri să aştepţi nerăbdător răspunsul: da, sunt fanul tău sau nu, nu mă mai uit, ce e prostia asta?!.

Aşa că serialele trebuie să muncească constant să facă povestea interesantă, să creeze personaje carismatice, să aleagă actori talentaţi. Pentru că dacă se vor opri să o mai facă, telespectatorul o să îi acorde o şansă, poate încă una, dar la a treia pleacă.

Şi faptul că pleacă nu este singura problemă. Aşa cum telespectatorul te poate urca pe culmile puterii/succesului, aşa te poate coborî. Spre deosebire de film, acesta se bazează foarte mult pe word of mouth. Din nou, uită-te la Breaking Bad. A pornit ca un show mic care, datorită noilor modele de distribuţie (DVD, online streaming), dar mai ales a promovării gratuite făcută de fani a ajuns să fie unul dintre cele mai importante producţii de televiziune cel puţin ale ultimelor 2 decenii. Câte dintre serialele la care te uiţi acum nu sunt rodul unor recomandări ale unor prieteni (sau poate, le-ai citit în articolele de aici J)? Ei bine, de această promovare nu prea mai are parte filmul (sau sunt foarte puţine producţii în această situaţie).

3. Actorii de ieri din filme sunt acum în seriale.

Hugh Laurie. Kate Winslet. Nicole Kidman. Andrew Lincoln. Kevin Spacey. Naomi Watts. Şi lista pare nesfârşită. Înainte trecerea se făcea de la micul la mare ecran. Apăreai întâi într-un serial. Confirmai. Şi abia apoi începeai să primeşti rolurile în filme. Între timp, lucrurile s-au schimbat. Actorii sunt din ce în ce mai atraşi de mirajul producţiilor de televiziune.

Intimitatea pe care o oferă televiziunea şi timpul pe care îl ai pentru a-ţi construi personajul, îi atrag din ce în ce mai mult pe actorii cunoscuţi. Iar fanii investesc şi mai multă pasiune în susţinerea personajelor preferate din seriale. Evident, acest sentiment este cu adevărat foarte puternic în ceea ce privesc producţiile de tip sitcom, soap opera sau chiar vechile telenovele. Doar nu se spunea degeaba că personajele din Friends erau prietenii tăi din sufragerie.

4. Televiziunea încă mai are puterea să ne surprindă.

Serialele pot avea libertatea să traverseze toate genurile într-un singur sezon. Pot trece de la comedie la dramă într-un singur episod. Pentru a se îndrepta către thriller sau chiar horror în episodul următor. Filmele, în disperarea lor pentru a se marketa corect, tind să intre şi să rămână într-o singură categorie. Şi totul pentru a vinde.

Producţiile de televiziune, poate chiar din aceeaşi dorinţe de a vinde, se transformă într-un rollercoaster al emoţiilor şi al sentimentelor telespectatorilor. Grey’s Anatomy ne face să râdem şi să plângem la fiecare episod. Iar dacă într-un episod din House of Cards poţi să râzi, în următorul suspansul să domine şi să hiperventilezi de frică.

5. Serialele ne schimbă modul de a consuma media.

Kevin Spacey spunea într-un interviu acum ceva ani că ,,pentru copii nu există nicio diferenţă între a se uita la Avatar pe un iPad sau a se uita la Youtube pe un TV sau la Game of Thrones pe un calculator. Pentru ei tot ce contează este povestea”.  Iar dacă povestea este scrisă bine, atunci oamenii vor dori să o vadă. Şi să plătească pentru ea.

Evident, în cazul unui serial povestea trebuie să fie spusă foarte bine ca să ţină telespectatorii în faţa ecranului ani de-a rândul. Avantajul acestora este că poţi să le vezi (legal) pe toate dispozitivele, imediat după lansare şi la un cost mult mai mic. Netflix ne oferă enorm de multe seriale (şi documentare), dar destul de puţine filme (şi oricum nu unele foarte noi). Lupta pentru drepturi, îi fac pe cei de la HBO să scoată anumite filme din aplicaţia lor după o anumită perioadă. Dacă vrei să vezi un film atunci când se lansează trebuie să te duci la cinematograf vs. un serial pe care îl poţi vedea de oriunde chiar din prima zi.

Evident, cele două oferă experienţe diferite publicului lor, de care ar trebui să ne bucurăm în egală măsură. Însă, serialele au reuşit să ne schimbe modul de a consuma media. Nimeni nu plăteşte o subscriere pentru a vedea un film, în schimb milioane de oameni plătesc abonament la Netflix pentru a devora serialele lor preferate. De altfel, Netflix a devenit atât de important pentru TV încât chiar şi creatorii Breaking Bad l-au creditat pentru succesul serialului lor.

În cazul serialului ideea că îl poţi avea repede, oriunde şi ieftin … nu înseamnă că îl poţi compara cu o experienţă de tip fast food. Cel puţin nu în ultimii ani, de când serialele ne arată că poţi să ai toate aceste calităţi şi să de bucuri chiar de o mâncare extrem de gustoasă. Aşa că … vizionare plăcută! Şi dacă vrei să încerci ceva nou săptămâna această, vă recomand din meniu: The Killing, Cable Girls (le găsiţi pe amândouă pe Netflix) sau The Good Fight (sequel pentru The Good Wife – îl puteţi vedea pe HBO GO).