5 plăceri vinovate acceptate

Cu toţii avem acel serial (sau, dacă tot este timpul adevărului, ar trebui să folosim pluralul … seriale) la care ne uităm, deşi ne ferim s-o recunoaştem cu voce tare. De parcă, liniştea sau ascunderea vinei ar rezolva dorinţa care te ispiteşte să deschizi televizorul sau calculatorul atunci când ajungi acasă. Nici pomeneală.

Dar, te-ai gândit ce se întâmplă atunci când scapi porumbelul şi vorbeşti despre ele? Plăcerile noastre vinovate au devenit, în timp, mai ales datorită Internetului, din ce în ce mai mainstream. Şi, deci, mai puţin vinovate.

Atunci când serialul pe care îl urmăreai singur, pe canapea, în fiecare seara a devenit subiect de discuţie în social media sau când personajele tale favorite devin intens discutate de oameni (cunoscuţi sau nu, foarte puţin important) în mediul digital, tot sentimentul de vinovăţie se risipeşte. Şi se aşterne liniştea apartenenţei la o comunitate şi mândria că ideile tale ţi-au fost validate. În acel moment, poţi să recunoşti cu voce tare că te-ai uitat la Dallas, Sex and the City ori Beverly Hills. Sau că ai fost fan Big Brother.

Şi, din moment ce toată lumea o face, de ce să nu vorbim despre asta? Vă propun 5 motive prin care ne justificăm alegerile. Evident lista este deschisă. Dacă vreţi, putem s-o mai discutăm în comentariile articolului (sau pe Facebook).

Atenţie, articolul conţine spoilere.

Motivul 1. Pentru că nu te mai poţi opri.

De câte ori nu ţi s-a întâmplat să urmăreşti un serial şi după primele sezoane să ţi se pară super plictisitor, dar să îl vezi în continuare? Curiozitatea să vezi ce se mai întâmplă cu personajele tale preferate, câştigă lupta. Învins, dai drumul la televizor şi te uiţi la Grey’s Anatomy.

Shonda Rhimes, aş spune mintea iscusită din spatele genului guilty pleasure, ne-a introdus acum mai bine de 12 ani în lumea fascinantă a medicinii, fără să se concentreze pe ştiinţa din spatele ei, ci mai degrabă pe oamenii care o practică.  Cu un soundtrack care ne face episod după episod să apăsăm butonul din aplicaţia Shazam. Cu dialoguri moderne, dar cu subiecte incredibil de pământene, Grey’s Anatomy a reuşit să depăşească stereotipurile tipic soap opera. Şi să ne ţină în faţa ecranului pentru mai bine de 13 sezoane (în septembrie apar noi episoade şi revine Sandra Oh). Serialul pare să devină parte din rutina noastră de toamnă. Este ca o cutie de îngheţată pe care nu te poţi opri până nu o termini.

Recomandare pentru începătorii într-ale Grey’s Anatomy: acest serial se urmăreşte alături de o cutie de şerveţele, o pătură cu care să te înveleşti şi ceva dulce/un pahar de vin lângă.

Motivul 2. Pentru că mereu ţi-ai dorit să trăieşti ca ei.

Ne plăcea viaţa celor din Beverly Hills. Şi prietenia tipelor din Sex and the City. Atunci, în copilărie/adolescenţă, visam să avem şi noi petrecerile, hainele sau relaţiile lor (mai ales pe cele ale Samanthei). Dorinţele nu ştiu cât de mult s-au schimbat. Dar serialele s-au adaptat la viaţa adolescenţilor de acum. Dacă nu mă credeţi, puteţi să vă uitaţi la celebrul Gossip Girl. Dar cum despre el probabil că aţi auzit, eu vă propun o variantă puţin mai pământeană a lui Sex and the City, respectiv Lipstick Jungle.

La început o să vă uitaţi pentru actriţele Brooke Shields şi Kim Raver. Mai apoi o să rămâneţi în faţa ecranului datorită vieţilor luxoase pe care le au personajele, dar şi pentru dramele lor personale. Şi, în final, veţi rămâne captivi în povestea romantică dintre Nico (Kim Raver) şi mai tânărul său amant/iubit Kirby (Robert Buckley). Sau doar pentru chimia din scenele lor de sex.

Motivul 3. Pentru că ai copilărit cu ei. 

Ai copilărit cu super eroi. Ai visat să fii unul dintre personajele din Captain Planet. Te uitai la desene animate despre ei – de la ţestoasele ninja la Popeye Marinarul. Şi mai târziu, la filme cu ei – de la X-Men la Spiderman.

Acum, o nouă era a venit. Şi multe eroine au ajuns să îi calce pe urme lui Wonder Women. Netflix ne-o aduce pe Jessica Jones. Şi, în opoziţie la nivelul abordării o avem şi pe Supergirl. Dacă cea de-a doua (varianta feminină a lui Superman – au aceeaşi poveste, nu s-a sinchisit nimeni să găsească vreo urmă de originalitate) este un super erou tipic, dar foarte glossy, plină de optimism şi de drăgălăşenie, Jessica Jones are o altă abordare: este, în primul rând, om şi, mai apoi, are super abilităţi. Departe de zâmbetul gingaş al lui Supergirl, Jessica ne arată în fiecare episod partea întunecată a lumii.

Două abordări diametral opuse. Deci, ce alegi: angelica blondină Supergirl sau supărata bruneta Jessica Jones?

Motivul 4. Pentru că, în sfârşit, au făcut un serial despre fantezia ta.  

Cum lista fanteziilor este foarte lungă, m-am gândit să o împart în doua: cu EI şi cu ELE.

Începem cu doamnele, fantezii cu ELE. Dacă nu aţi auzit de Orange is the New Black e ceva putred în Danemarca. Nici măcar de gluma care a apărut după anunţarea noului preşedinte al Americii (ştiţi voi … orange is the new black)? Singura explicaţie plauzibilă este aceea că aţi fost prea prinşi cu alte seriale.

Ei bine, guilty pleasure sau nu, serialul aceasta chiar e foarte bun. Pe scurt trei ingrediente: închisoare de femei, umor, relaţiile dintre personaje şi poveştile din spatele acestora (da: nuditate, sex, dar mai ales prietenie, camaraderie).

Serialul se joacă foarte abil cu subiecte delicate (problema închisorilor, a negrilor, a comunităţii LGBT etc) şi ne provoacă să gândim mai departe de stereotipuri. În plus, actriţele au super chimie, iar scenariul este foarte bun. Aşa că, îmbrăcaţi-vă în hainele de binging şi da-ţi play la Netflix. Serialul asta o să vă ţine prizonieri în faţa ecranului.

Şi terminăm cu domnii, fantezii cu EI. Da, fanteziile cu pompierii sunt foarte sus pe listă. Şi când în serial mai joacă şi Taylor Kinney, fostul iubit al lui Lady Gaga, lucrurile sunt clare. Trebuie să te uiţi. Nici nu mai contează dacă au sau nu au echipamentul corect sau intervenţiile lor sunt ca la carte. Important este că ei sunt pompierii din fanteziile tale. Sau cel puţin trei dintre ei.

De ce să te uiţi? Copii scoşi din flăcări. Pompieri murdari de funingine după o intervenţie riscantă. Clădiri explodând în urma pompierilor. Motociclişti prinşi în rămăşiţele unor maşini. Adrenalină. Şi momente între viaţă şi moarte. Serialul acesta are toate clişeele care îţi vor satisface fantezia.

Motivul 5. Pentru că ai asta în sânge.

Eşti român, aşa că nu ai voie să nu te uiţi măcar din mândrie naţională la un serial cu vampiri. Aşa a lăsat vorbă al nostru faimos Dracula. Şi ca să prindeţi gust, zic să începeţi cu un serial bun: True Blood.

În mod normal atunci când cineva te întreabă ce tip de sânge ai, te gândeşti automat la grupa sangvină. Dar nu şi în Bon Temps, Louisiana. Aici, această întrebare are cu totul şi cu totul altă conotaţie, aici are legătură fie cu un gen de băutură, fie pentru că un vampir îşi caută victima din seara respectivă. 

În lumea acestui serial există foarte multe specii supranaturale – zâne, vârcolaci, vampiri, vrăjitoare. Şi, surprinzător, câţiva oameni. Cele şapte sezoane ale serialului au fost nebune. Şi succesul său s-a datorat, în primul rând, unei baze uriaşe de fani înverşunaţi. Aşa că, în cazul acestei plăceri vinovate poţi sta liniştit: o să ai cu cine să o împărtăşeşti. Să ai grijă, însă, dacă vrei să vorbeşti despre serial cu persoane care nu l-au văzut … o să poţi părea cel puţin dubios.

V-am convins? Înainte să răspundeţi, citiţi asta: Before the night is through, I wanna do bad things with you. Şi ascultaţi melodia de pe generic (o găsiţi aici). Acum gata, sunteţi pregătiţi. Da-ţi play la serial (îl găsiţi pe HBO GO).                                                                           

Acum e rândul tău … what is your guilty pleasure? 

Andreea Toma e foarte de tânără şi a văzut atât de multe seriale, încât nici ea nu le mai ştie numărul. E super specialistă în social media, digital project management şi alte câteva denumiri bune pentru o #Millenials. Şi scrie la fel de bine precum povesteşte sau imaginează campanii. Azi e guest writer pe life.ro.