60 de ani de la înfiinţarea NASA: 10 dintre cele mai spectaculoase realizări

În urmă cu 60 de ani, SUA înfiinţa Administraţia Naţională de Aeronautică şi Spaţială, denumită popular NASA, o agenţie responsabilă cu programul spaţial public al Statelor Unite ale Americii şi cu cercetare aerospaţială civilă şi militară pe termen lung. Acum, la mai bine de jumătate de secol de la înfiinţare (1958), oricine poate spune că NASA a realizat lucruri incredibile pentru omenire. Sunt multe astfel de realizări dar noi am rememorat 10 dintre ele, pe care le-am putea relata oricând ca pe unele dintre cele mai interesante poveşti ale lumii moderne.

Primul satelit din Statele Unite: Explorer 1

Laboratorul de Propulsie Jet al NASA a proiectat primul satelit din S.U.A. numit Explorer 1 în 1958, după 3 luni de la succesul lui Sputnik (acesta fiind al treilea din lume după sateliţii sovietici Sputnik 1 şi 2). Scopul satelitului (care consta dintr-un cilindru metalic cu lungimea de 205 cm şi diametrul de 16 cm) a fost acela de a studia razele cosmice prezente pe orbita Pământului. Dotat cu sonde de explorare spaţială, care au furnizat date cu privire la ionosfera din regiunea polara, Explorer 1 a fost primul satelit american care a reuşit să detecteze centura de radiaţii Van Allen (un tor dublu format din particule de energie aflate în jurul Pământului, reţinute de către câmpul magnetic al acestuia).

Telescopul spaţial Hubble

Lansat pe 24 aprilie 1990, de naveta spaţială Discovery, telescopul Hubble a fost plasat pe o orbită aflată la 570 de kilometri deasupra Terrei. Acest dispozitiv avea să transmită imagini incredibile ale unor supernove (explozii stelare extrem de puternice), fotografii redând moartea unor stele sau imagini cu alte corpuri cereşti. Una dintre cele mai importante imagini suprinse de Hubble este cea reprezentând coloane uriaşe de gaz şi praf interstelar, aflate la 6.500 de ani-lumină de Terra, în roiul galactic Messier 16 din constelaţia Şarpelului.

Observatorul de raze X Chandra

Un alt mare cadou pe care NASA l-a dat lumii în 1999 este Observatorul de raze X Chandra care permite omului să vadă ceea ce nu putea fi văzut înainte. Chandra orbitează în jurul Pământului la o altitudine mult mai mare decât cea a telescopului Hubble, oferind astfel o imagine foarte clară a ceea ce rămâne în urma unor explozii stelare. A transmis primele imagini din interiorul unei posibile găuri negre, fotografiind rămăşiţele supernovei Cassiopeia A (în 2000); a detectat emisii de raze X din gaura neagră Sagittarius A, din mijlocul galaxiei Calea Lactee; a fost primul telescop care a descoperit gaze reci în centrul galaxiei Andromeda şi a observat cum o galaxie mai mică este „canibalizată”.

Zborul spre Jupiter: Pioneer 10

Pioneer 10 este o navă spaţială lansată la 3 martie 1972 de NASA, cu scopul de a studia planeta Jupiter. Este practic prima navă spaţială care a zburat în apropiere de Jupiter şi a realizat fotografii cu planeta, obţinând astfel date despre compoziţia atmosferei lui Jupiter: a fost calculată masa şi câmpul magnetic al planetei, s-a constatat că fluxul de căldură totală de pe planetă este de 2,5 ori mai mare decât energia primită de la Soare.

O misiune incredibilă: Apollo 13

Apollo 13 este cea mai cunoscută misiune spaţială din istorie. A şaptea misiune a NASA din proiectul Apollo şi a treia misiune pe Lună, Apollo 13 a fost condusă de Jim Lovell având la bord alţi doi astronauţi, Jack Swigert şi Fred Haise. Pe 11 aprilie 1970, naveta a fost lansată cu succes în spaţiu, dar două zile mai târziu un tub de oxigen a explodat, provocând o pierdere uriaşă de oxigen şi energie electrică. Echipajul a decis atunci să economisească cât mai mult din cantitatea de oxigen rămasă oprind aproape toate echipamentele electrice, inclusiv cele de încălzire. Doar aşa şi cu ajutorul echipajului de control aflat la sol, Apollo 13 a evitat cea mai mare tragedie din istoria astronauticii. După şase zile petrecute în spaţiu, cei trei astronauţi se întorceau teferi pe Pământ.

Prima navă de transport reutilizabilă: naveta spaţială

Rachetele Apollo de la NASA erau de unică folosinţă, ceea ce le-a dat de gândit astronauţilor şi inginerilor de la NASA care au ajuns să creeze conceptul de ambarcaţiune spaţială reutilizabilă. Astfel a apărut nava spaţială reutilizabilă, care, după lansare şi îndeplinirea unei misiuni spaţiale, se reîntoarce pe Pământ în zbor liber fără propulsie. Începând cu 1972, au început să fie produse astfel de navete după nouă ani de muncă grea. Abia în 1981 a avut loc primul zbor cu naveta spaţială Columbia.

Un robot pe planeta roşie: Mars Pathfinder

Această navă spaţială robotizată americană (o misiune fără pilot care experimenta condiţiile planetei roşii) a aterizat pe Marte în 1997. A fost nevoie de aproximativ 7 luni pentru a ateriza după ce a călătorit 309 milioane mile, Mars Pathfinder fiind un progres major pentru că a oferit NASA peste 17.000 de fotografii cu Marte, acesta trimiţând date de pe Marte timp de aproape un an (printre informaţii aflându-se şi acelea că Marte ar fi o planetă umedă şi mai caldă). Mars Pathfinder a constat dintr-o sondă spaţială, redenumită Carl Sagan Memorial Station, şi un rover robotic uşor, cu roţi, numit Sojourner, care a devenit primul rover funcţionabil în afara sistemului Pământ-Lună.

Primul american explorând spaţiul: Freedom 7

Primul astronaut american care a orbitat în jurul Pământului a fost Alan Shepard, acesta părăsind Terra pe 5 mai 1961. Nu a fost primul om în spaţiu – sovieticul Yuri Gagarin are acest merit – dar Shepard a reprezentat intrarea NASA în istoria zborului spaţial uman. Freedom 7 sau Mercury-Redstone 3 a fost primul zbor cu echipaj al celebrului proiect Mercur, obiectivul lui fiind acela de a aşeza un astronaut în orbită în jurul Pământului şi de a-l aduce înapoi în siguranţă. Misiunea lui Shepard a fost un zbor suborbital de 15 minute. 

Pe lună: Apollo 11

Visul preşedintelui american John F. Kennedy de a trimite un om pe lună până la sfârşitul anilor 1960 avea să fie îndeplinit la 20 iulie 1969 când astronautul Neil Armstrong a păşit pe lună, fiind astfel primul din cei trei astronauţi care au făcut parte din misiunea Apollo 11 (comandantul misiunii, Michael Collins, pilotul modulului de comandă şi Edwin Eugene „Buzz” Aldrin Jr.) care a realizat asta. Aldrin a fost cel care l-a urmat pe Armstrong, în timp ce Collins orbita deasupra lor. Ceea ce a rostit Neil Armstrong în urma acelei realizări avea să devină unul din cele mai cunsocute citate din lume: „Un mic pas pentru om, un salt uriaş pentru omenire”.

Staţia Spaţială Internaţională

NASA a venit cu ideea de a crea Staţia Spaţială Internaţională, cea mai echipată staţie spaţială, din dorinţa de a realiza o explorare mai profundă a sistemului soloar, de a studia mai bine efectele microgravitaţiei etc. Plasată pe orbită la o altitudine ce variază între 319,6 km şi 346,9 km, această structură artificială din spaţiu (lansată în 2000) care poate fi văzută cu ochiul liber de pe Pământ, serveşte ca spaţiu locuibil pentru un echipaj, post de comandă pentru operaţii pe orbită în jurul Pământului şi ca port de întâlnire şi acostare pentru mici nave spaţiale. La această colonie spaţială care masoară cât un teren de fotbal şi cântăreşte aproximativ 450 de tone, participă alte patru mari agenţii spaţiale: RKA (Rusia), JAXA (Japonia), CSA (Canada) şi ESA (Agenţia Spaţială Europeană).