7 locuri româneşti de poveste pe care (probabil) nu le-ai văzut încă

Dacă eşti unul dintre aceia care nu au descoperit încă minunăţiile României, atunci acest articol este pentru tine. Am căutat câteva locuri mai neobişnuite, dar şi mai puţin cunoscute, în care ţi-ar plăcea, cu siguranţă, să ajungi la un moment dat. Toate sunt nişte minuni ale naturii care impresionează prin spectaculozitatea pe care o oferă privirii dar şi prin legendele pe care oamenii le-au ţesut în jurul lor. Sunt locuri dintr-acelea pe care nu le poţi descoperi decât în tihnă şi pe care trebuie să le adulmeci îndelung pentru a le ghici taina. Sunt locuri dintr-acelea în care reînveţi să crezi în basme şi în puterea visului. Sunt locuri în care inima pulsează altfel. Dacă vei ajunge să le vezi vei şti cum arată Raiul.

Lacul Ochiul Beiului. De origine carstică, acest lac de basm face parte din Parcul Natural Cheile Nerei, din Munţii Aninei. Este situat, mai exact, în apropierea celor trei cascade ale râului Beuşniţa, dar şi de ruinele cetăţii medievale Ilidia, se întinde pe o suprafaţă de doar 20 de metri şi are o adâncime de 6 metri. Drumul este destul de anevoios până la el, traseul care începe din Steierdorf şi trecând prin Sasca Română până la Ochiul Beiului, durând nu mai puţin de patru ore. Însă, recompensa celui ajuns aici este una extrem de preţioasă: apa de un albastru ireal, paisajul ”aproape mistic”, cum a mai fost descris, alcătuind o experienţă fără precedent. Dacă mai pui la socoteală şi una din legende care spune că o tânără de prin partea locului a fost răpăită de un tânăr turc, bei în Imperiul Otoman, ce a plâns atât de mult când fata şi-a luat viaţa, încât s-a format acest lac, vei şti sigur că te afli pe un tărâm de poveste.

Podul lui Dumnezeu. Unul dintre cele trei poduri naturale existente în lume şi al doilea ca mărime din Europa (30 m lungime şi 22 înălţime), Podul lui Dumnezeu sau Podul Natural, cum i se mai spune, se află în centrul localităţii mehedinţene Ponoare, fiind de fapt o arcadă uriaşă de piatră peste care trece şoseaua Baia de Aramă – Drobeta Turnu Severin. Ca în cazul oricărui loc spectaculos din lume, Podul lui Dumnezeu (format de fapt prin prăbuşirea peretelui superior al peşterii) are multe legende iar una dintre ele spune că Sfântul Nicodim, care s-a oprit din drumul său la Ponoare, a fost acuzat de săteni de furt şi alungat. Dumnezeu i-a construit podul pentru a-i uşura trecerea. Şi-a urmat astfel drumul spre locul unde avea să construiască Mânăstirea Tismana, dar a lăsat în urmă un blestem: acela ca apele să fie înghiţite iar în ele să nu trăiască nici o vietate (apa este înghiţită acum de peşteră iar în lacul din apropiere nu trăieşte nici o vietate.

Pădurea Letea. Cunoscută pentru frumuseţea ei sălbatică, Pădurea Letea este cea mai nordică pădure subtropicală din Europa şi cea mai veche rezervaţie naturală din ţara noastră. Situată în judeţul Tulcea, Pădurea Letea are o floră şi faună neobişnuite pentru această zonă, aici găsindu-se peste zece specii de orhidee şi păsări precum vulturul codalb, prigoria, pupăza şi şoimuleţul de seară. Tot aici trăiesc peste 2500 de cai sălbatici pe care-i poţi întrezări prin desimea pădurii. Parte a Deltei Dunării, pădurea se întinde pe 5247 de hectare, din care 500 de hectare au fost declarate rezervaţie naturală încă din 1938. Dacă îţi propui să vezi legendara Pădure Letea nu vei regreta! O dată ajuns acolo, te vei bucura şi de priveliştea satului Letea, cel mai bine conservat sat din Delta Dunării, aclătuit din case tradiţionale din lemn, chirpici şi stuf, vopsite în culori vesele şi ornamentate cu flori, spice de grâu sau cai.

Rezervaţia naturală Focul Viu. Situată în inima satului Andreiaşu de Jos (pe versantul drept al Văii Milcovului în Subcarpaţii Vrancei), pe o suprafaţă de aproape 40 de hectare, rezervaţia naturală „Focul Viu” este cel mai extins câmp de „focuri vii” din ţară (pe lângă metanul care iese din sol, mai sunt şi alte gaze precum dioxidul de carbon, azotul şi heliul.
Locul oferă un spectacol al focurilor vii incredibil, mai ales pe timp de noapte, prezenţa lor misterioasă fiind încărcată de o puternică simbolistică, focurile fiind, pe de-o parte, considerate adevărate protectoare ale animalelor, iar, pe de altă parte, prevestitoare de cutremure. Pentru a ajunge să vezi acestă frumuseţte rară a naturii, trebuie să urmezi traseul DN 2M Focşani – Odobeşti – Andreiaşu şi, în continuare, după traversarea podului de peste Milcov, drumul comunal spre Andreiaşu de Sus.

Morile de apă de la Rudăria. Dacă ar fi trăit Don Quijote pe tărâmurile noastre, ce s-ar mai fi luptat cu morile din Rudăria, de la poalele Munţilor Almajului din Banatul montan! Aici se află, dacă nu ştiaţi, cel mai mare complex mulinologic din sudul Europei, alcătuit din 22 de mori de apă. Consemnate pentru prima dată în mod oficial în 1722, morile în care sătenii macină grânele fac parte din patrimoniul UNESCO şi poartă numele constructorului, al locului în care sunt amplasate sau al unei “familii-şef” (“Îndărătnica de la perete”, “Moara din Ţarină”, “Moara cu Tunel”, “Popascu”). Construite exclusiv din lemn şi având sisteme hidraulice primitive, morile funcţionează pe baza unui sistem cu roată orizontală ce reprezintă un precursor al tehnicii moderne de hidrocentrale. Dacă ajugi acolo, fii sigur că vei pleca acasă cu un săculeţ de făină dintre cele mai bune!

Cascada Bigăr. Devenită celebră după ce The World Geography a nominalizat-o în articolul „8 cascade unice din întreaga lume”, Cascada Bigăr, din judeţul Caraş-Severin, oferă una dintre cele mai spectaculoase privelişti din ţara noastră. Cu o înălţime de aproximativ 8 metri şi formă de con, cascada este celebră pentru nemaipomenita vărsare de ape, care se petrece peste un covor de muşchi. Apa, care izvorăşte din Peştera Bigăr şi se varsă în râul Miniş de pe acel prag stâncos acoperit de muşchi, este, se pare, bogată în calcar. Iarna, cascada arată ca un adevărat castel de gheaţă.
Legenda spune că o fată blestemată să nu se îndrăgostească niciodată şi-a găsit alesul, un tânăr pe nume Bigăr, iar pentru asta vrăjitoarea care a aruncat blestemul asupra ei i-a transformat părul în cascadă pe care aveau să curgă lacrimile ei. Fata a murit în cele din urmă aruncându-se în apă împreună cu alesul inimii ei.

Lacul cu vârtej Vida. Unii numesc acest lac paradisul nedescoperit al Munţilor Apuseni datorită aspectului său neobişnuit, având amenajat în centru un vârtej. Lac de acumulare aflat în comuna Dobreşti, acesta are o înălţime de 10 metri fiind construit pe locul în care se afla, pe vremuri, cea mai veche moară din satul Luncasprie, numită moara lui Lioliu. Farmecul aparte al lacului nu este dat însă doar de acest deversor de tip pâlnie, construit special cu scopul de a evacua surplusul de apă, ci şi ambientul, care este unul cu totul special: de la turcoazul exotic al apei, felul ireal în care se oglindeşte pădurea în lac, stâncile impresionante, şi până la cele 300 de peşteri care se află în împrejurimi (cele mai cunoscute fiind Peştera cu Cristale de la Farcu şi Peştera Meziad).