Alessandro Mucea, primul superstar al României povestește cum și-a găsit refugiul în muzică, după ce și-a pierdut părinții și a ajuns să fie crescut de fratele lui

Primul superstar al României, Alessandro Mucea este un tânăr energic care reușește să transmită emoție de fiecare dată când inspiră aer, expiră și se pregătește să cânte.

S-a născut în Italia, dar a stat acolo doar câteva luni. A revenit în țară doar cu prenumele luat de pe acest tărâm și nevoit să-și ia rămas bun de la un tată pe care nu a avut șansa să îl cunoască. Orfan de tată și cu o mamă nevoită să se întoarcă la muncă în străinătate, boțul de om de câteva luni ajunge să fie crescut de părinții cumnatei lui. Se bucură de o copilărie fericită, lipsită de griji, însă la 10 ani este pus iarăși în situația de a-și lua rămas bun de la un tată. Tata Gheorghiță, cum îi spunea el, a trecut în neființă. În primul an de liceu o îmbrățișează pentru ultima oară și pe mama Lenuța. Cu toate astea, niciodată nu s-a simțit singur. Se simte și mai binecuvântat după ce a ajuns în grija fratelui său care i-a devenit familie.

Extrem de talentat, a avut curajul să se înscrie la un concurs care avea să îi aducă titlul de primul superstar al României.

Refugiul i-a fost mereu muzica, iar melodiile pe care a ales mereu să le cânte au o anumită încărcătură emoțională.

Anul trecut a participat la concursul de muzică SuperStar România, unde a reușit să obțină trofeul și premiul pus în joc: 200.000 de Euro. Din el și-a cumpărat aparatura necesară care îl ajută să înregistreze singur melodii și investește zilnic în ceea ce îl face fericit: muzica.

A convins că este cel mai bun interpretând melodia „Human” a lui Rag’n’Bone Man, după care „Les Temps des Cathedrales” – Bruno Pelletier, iar la final, împreună cu Ami, tânărul a cântat „I see red”.

Alessandro Mucea: „Am trăit un șoc atunci când am fost ales câștigător din atâtea talente”

Ce faci, Alessandro? Cum ești după câștigarea titlului SuperStar?

Sunt bine, mulțumesc! Acum mă pregătesc pentru Bacalaureat și pentru admiterea la Academia de Muzică din București.

Fii sincer. Te așteptai să câștigi?

La început nici măcar nu am crezut că trec de audiții. Am trăit un șoc atunci când am fost ales câștigător din atâtea talente.

De unde ai tu vocea? 

Toți mă întreabă asta, mai ales că nu este ceva ereditar. Eu cred că de la Dumnezeu, ori alt răspuns nu am.

Canto faci?

Da! Am început cu două luni înainte de pandemie. Eram în corul școlii și am întrebat atunci o colegă la ce profesori de canto merge și am început și eu apoi alături de doamna profesor Mihaela Tertelici și Sergiu Rudich. Încă merg la canto.

Alessandro Mucea: „Prima dată când am încercat să cânt a fost în clasa a V-a. A fost melodia „Je suis malade” a interpretei Lara Fabian”

La ce vârstă ai cântat prima melodie și ce melodie a fost?

Prima dată când am încercat să cânt a fost în clasa a V-a. A fost melodia „Je suis malade” a interpretei Lara Fabian. Am văzut un concert live al artistei, iar fanii au fredonat melodia vers cu vers. Emoția acelui moment m-a determinat să cânt.

Ce înseamnă să participi la un concurs televizat unde există atât de multă presiune?

Am trăit o experiență frumoasă la SuperStar. Așa cum ai spus, acolo este multă presiune, dar nu o mai simți dacă muncești cu drag și vrei mult să te autodepășești. În cadrul acestui concurs, cred că am evoluat foarte mult ca persoană. A fost ca un puseu de maturizare, în urma căruia am înțeles mult mai multe despre mine.

Ai lucrat pentru timbrul pe care îl ai?

Timbrul este special pentru fiecare om. Atât vocea cât și timbrul sau intonația le primești atunci când te naști. Ele evoluează pe parcurs, iar dacă mai și lucrezi la ele, schimbări vor exista.

Sunt curioasă, ai întrebat-o vreodată pe mama ta dacă asculta muzică când era însărcinată cu tine?

Nu am întrebat-o niciodată…

Alessandro Mucea: „Când am ajuns la vârsta de 6 luni, mama a fost nevoită să revină în România. Murise tata…”

De ce faci pauza asta?

Am fost născut la Roma în Italia pe 1 octombrie 2003. M-am născut acolo deoarece mama a plecat în Italia singură fără tata cu 2 luni înainte să mă nasc. Când am ajuns la vârsta de 6 luni, mama a fost nevoită să revină în România. Murise tata…

Oh, condoleanțe! Îmi pare rău. Practic tu nu ți-ai cunoscut tatăl niciodată.

Nu, nu l-am cunoscut.

Și te-ai întors în italia?

Eu nu, doar mama. Practic, după ce s-a terminat cu înmormântarea, mama s-a întors în Italia ca sa muncească, iar pe mine m-a lăsat în țară cu socrii fratelui meu. Ei au fost părinți pentru mine și cu ei mi-am trăit cea mai mare parte din copilărie. Apoi, când aveam 10 ani tata Gheorghiță, cum îi spuneam eu, a aflat că are cancer. Fratele și cumnata mea au venit acasă, din Italia pentru a avea grijă de el și m-au luat și pe mine în grija lor. Din păcate l-am pierdut pe el, apoi și pe mama Lenuța când ajunsesem în clasa a IX-a.

Oh, este așa trist. Ți-ai pierdut de două ori părinții.

Da…de două ori și deși sună tragic, nu este, pentru că niciodată nu am simțit că nu aș avea părinți. Am avut mereu de toate nu mi-a lipsit nimic. Mama biologică, deși mulți cred că m-a abandonat, de fapt ea nu a făcut-o. Mereu a trimis bani în țară pentru creșterea mea. Nu a fost fizic prezentă pentru că nu s-a putut, însă nu m-a dat uitării nici măcar o secundă.

Mama ta este încă plecată?

Nu. S-a întors în România odată cu pandemia de Covid 19, adică acum doi ani.

Alessandro Mucea: „Îl ador pe Brian McKnight”

Cui îi mulțumești pentru ceea ce ești acum?

Le mulțumesc tuturor celor care m-au susținut. Familie, prieteni. Cred că fără ei nu aș fi realizat prea multe de unul singur.

Ai vreun model din lumea muzicii?

Îl ador pe Brian McKnight. Îl consider modelul, reperul meu.

Ai vreo melodie preferată?

Deocamdată am mai multe melodii preferate.„Fire Away”- Chris Stapleton,„One Last Cry”-Brian McKnight și „La Mamma” – Charles Aznavour.

Ce melodii cu încărcătură. Nu mi-ai spus nimic comercial.

Îmi plac și acestea comerciale, însă am dat exemplele astea pentru că le-am încercat și eu și le-am simțit.

Ești recunoscut pe stradă? Ce-ți spun oamenii?

Da, sunt recunoscut pe stradă, iar oamenii mă felicită. Sunt surprins când îmi spun cât de mult m-au susținut pe durata concursului.

Alessandro Mucea: „Mai târziu aș vrea să încerc să și compun, dar acum vreau doar să dau lumii o parte din mine”

Mergi către o carieră solo? Crezi că vei vrea să compui muzică la un moment dat?

Da, vreau să merg către o carieră solo și să evoluez cât mai mult în muzică. Mai târziu aș vrea să încerc să și compun, dar acum vreau doar să dau lumii o parte din mine.

Ce melodie te sensibilizează atât de mult încât să plângi?

Melodiile care mă sensibilizează cel mai mult sunt „Je suis malade” a lui Lara Fabian, iar a doua piesă este „La Mamma ” a lui Charles Aznavour. Aș vrea să o amintesc și pe Laura Dinu cu melodia ei cântată pe scena de la Românii au talent. Îmi place mesajul piesei și cred că toți ar trebui să o ascultăm și să ne răspundem la întrebarea: De ce de cele mai multe ori deși avem tot ce ar trebui, tot nu suntem mulțumiți?

Haide să facem un exercițiu de imaginație și să-mi spui cum te vezi peste 10 ani?

Peste 10 ani vreau să mă văd cântând pe scene mari piesele compuse de mine. Vreau să fiu de 10 ori mai apropiat de muzică și tot de 10 ori mai implicat și doritor să cânt în orice moment.

Alessandro Mucea: „Celebritatea schimbă omul. Pe unii mai tare, pe alții mai puțin, pe unii îi schimbă în rău, pe alții în bine”

Cu cine ai vrea să cânți în duet? Din toată lumea asta.

În duet aș vrea sa cânt foarte mult cu Brian McKnight. Ar fi visul meu, dar și cu Trupa Dirty Loops. Sunt niște oameni extraordinari, au o muzică aparte. Recomand la ascultare!

Crezi că celebritatea schimbă oamenii? Pe tine te-a schimbat în vreun fel?

Da…celebritatea schimbă omul. Pe unii mai tare, pe alții mai puțin, pe unii îi schimbă în rău, pe alții în bine. Da, cred că și eu m-am schimbat, însă nu știu exact cât de mult, sau cum văd cei din exterior schimbarea mea. Sper că schimbarea mea ține doar de maturizarea de care aminteam. Îmi doresc să nu fiu perceput ca un tânăr schimbat în rău, vreau să nu dezamăgesc.