Alina Cernea, singurul nutriţionist specializat în medicină funcţională, spune că ne îmbolnăvim sau ne vindecăm prin ceea ce mâncăm

Doctorul Alina Cernea, după ce a terminat UMF în 1998 (unde şi-a dat şi Masteratul în Nutriţie), a fost fascinată de tehnologia de vârf din industriile sănătăţii, alimentaţiei şi protecţiei mediului. A dotat universităţi şi institute de cercetare cu aparatură medicală şi de laborator de mare performanţă, ajungând că cunoască bine domeniul tehnologiei de vârf. A pus cap la cap informaţiile şi a ajuns la concluzia că starea de sănătate a oamenilor este în strânsă legătura cu ceea ce ei mănâncă! După ce şi-a pierdut tatăl în urma unui cancer galopant, şi după ce şi-a salvat soţul dintr-un altfel de cancer, mai puţin agresiv şi cu şanse pe care bolnavul le-a folosit întru însănătoşirea sa, Alina Cernea a studiat influenţele pe care le au asupra noastră poluarea apei, a mediului, a alimentelor, devenind singurul nutriţionist specialist în medicină funcţională din România.

Ce este medicina funcţională?

Alina Cernea: Medicina funcţională este medicina alopată, super avansată datorită tehnologiei de înaltă performanţă de care se foloseşte pentru diagnosticare. Ea reglează sănătatea omului prin nutriţie. Este primul gest care se încearcă atunci când un organism este dereglat: modificarea nutriţiei, care înseamnă atât dietă, cât şi suplimentare, dacă este cazul, cu minerale şi vitamine şi optimizarea stilului de viaţă în general. Medicina funcţională se foloseşte de toată tehnologia de vârf pentru a pune un diagnostic corect, a vedea cauza reală a bolilor, apelând mai degrabă la metode conservatoare de a le vindeca, adică la o intervenţie minimală a tratamentelor medicamentoase, accentul fiind pus pe nutriţie! Este medicina viitorului pentru că încearcă să trateze punctual, la nivel fin, cauzele bolilor depistate prin tehnologie de vârf. De asemenea, este important ca la asta să se adauge colaborarea dintre diverse departamente şi specializări medicale, fiindcă omul va trebui privit ca un întreg, în care legătura dintre cauze şi efecte să fie studiată din mai multe puncte de vedere…

La ce ajută această tehnologie înaltă?

Alina Cernea: La diagnosticare. La aflarea cauzelor bolilor. Echipamentele care se folosesc la aceste testări sunt foarte avansate, iar analizele pe care ele le pot face sunt foarte scumpe. Din păcate ele nu sunt accesibile omului de rând, cel puţin deocamdată. Probabil că în viitor vor deveni mainstream, pentru că nici la computerul tomograf nu ajungeai uşor acum câţiva ani şi, iată, azi este peste tot…

Ce poţi afla despre sănătatea ta cu ajutorul acestor aparate?

Alina Cernea: Lucruri foarte interesante! De pildă poţi afla prin testare genetică, cu ce fel de floră este populat intestinul tău. Întregul nostru intestin este considerat al doilea creier al omului. În intestin se produc, de exemplu, foarte mulţi neurotransmiţători cum ar fi serotonina! Din păcate, nici măcar în Europa nu se găseşte această tehnologie despre care vorbesc. Există doar câteva centre care preiau analizele pacienţilor şi le trimit în Statele Unite unde se obţin rezultatele. Nu există în Europa aceste echipamente, acesta este primul dezavantaj. Al doilea este preţul, fiindcă sunt destul de scumpe.

Dar dvs. preluaţi analizele pentru români şi le trimiteţi în State…

Da. Voi încerca să facilitez în România trimiterea probelor către centrele internaţionale de recoltare…

Şi cine decide ce fel de analize trebuie făcute?

Alina Cernea: Acesta este rolul meu şi decid în funcţie de „tabloul” pacientului, de antecedentele lui, ale părinţilor lui, în funcţie de anamneza generală, a analizelor pe care le are deja, cu ce tipuri de investigaţii trebuie să continue. Şi în România sunt laboratoare care sunt performante şi se pot efectua investigaţii care spun multe despre starea de sănătate a omului, dar analizele recomandate de medic ar trebui să ţină seama şi de predispoziţiile pacientului. De exemplu, în România nu se trimite spre analiză markerul acesta foarte important pentru depistarea problemelor cardiovasculare – şi anume homocisteina. Ar trebui să fie o analiză de rutină, pe lista celor decontate pentru pacienţii cu probleme cardio-vasculare!

Ce faceţi prima dată când vine un pacient la dvs.?

El trebuie să vină din start cu un set de analize, cele pe care le are deja. Apoi va primi de la noi un chestionar care trebuie completat pentru a-mi da seama dacă mai are nevoie şi de alte analize standard sau nu. În funcţie de starea de sănătate a omului respectiv, decid ce urmează. Dacă problemele sale de sănătate nu sunt mari şi vine doar pentru a slăbi, de exemplu, atunci nu am nici un motiv să nu-i pun la punct o dietă personalizată pentru ca omul să slăbească sănătos. Dacă sunt probleme mai mari care necesită analize mai aprofundate, atunci mergem mai departe cu ele…

Ce puteţi afla prin aceste analize?

Alina Cernea: De pildă intoleranţele alimentare.

Ce este o intoleranţă alimentară?

Este diferită de o alergie alimentară. În intoleranţa alimentară organismul presupune că anumite fragmente de proteine din anumite alimente intrate în circuitul sanguin fac parte din categoria „corp străin”. De aceea le atacă şi încearcă sa le anihileze rapid. Acest lucru are legătura de cele mai multe ori cu dezechilibru al florei intestinale care conduce la sindromul intestinului permeabil.

Ce se întâmplă când mâncăm zahăr?

Flora patogenă, flora nesănătoasă din intestin, se dezvoltă în exces şi preia controlul în intestinul nostru. În momentul în care are loc dezechilibrul florei intestinale, se produce sindromul  intestinului permeabil care se manifestă (prin comparaţie) ca o plasă de pescuit ale cărei ochiuri se măresc şi permit intrarea în sânge atât a peştilor de dimensiuni normale cât şi a unora foarte mari. Adică în sindromul intestinului permeabil intră din intestin în sânge atât substanţele bune, hrănitoare, dar şi corpi străini pe care organismul îi atacă. Sindromul intestinului permeabil este asociat , se pare, cu boala Chron, boala celiacă, sindromul intestinului iritabil… Multe boli inflamatorii, intestinale…

Dar am plecat în discuţie de la zahăr!

Alina Cernea: Da, el este considerat cel mai mare inculpat! Din ce în ce mai frecvent este arătat cu degetul şi glutenul. Acesta este un subiect sensibil…. Dacă el provoacă boala celiacă sau intoleranţa la gluten nonceliacă e incomplet elucidat. Se poate însă depista intoleranţa la gluten cu ajutorul uneia dintre tehnologiile despre care vorbeam …

Dacă ar trebui să vorbim despre duşmanii organismului nostru, în afara zahărului şi glutenului, care sunt aceştia?

Glutenul nu este pentru toată lumea duşman, sunt persoane care se descurca foarte bine cu el…. Putem vorbi şi despre soia… Se spune că este un aliment sănătos, necesar, unii chiar înlocuiesc carnea cu soia. Numai că soia este acum mult modificată genetic… Modificarea genetică a plantelor a avut ca scop obţinerea unor soiuri cât mai bogate în proteine, cât mai rezistente la intemperii… Organismul nostru nu le mai recunoaşte a fi naturale, fiindcă acele proteine au fost modificate genetic! Asta se pare că este problema cu modificarea genetică a grâului, porumbului, a plantei de soia. Se presupune, deci, că intoleranţele noastre se datorează faptului că organismul nostru nu recunoaşte proteinele modificate genetic, le respinge ca fiind corp străin şi astfel apar afecţiunile despre care am vorbit. Este doar una din teorii…

Cât costă aceste analize despre care vorbim?

E greu de spus, diferă de la caz la caz: de la 200 la 1.000 de euro.

Ce tratează medicina funcţională?

În general se adresează bolilor cronice şi autoimune de genul Hashimoto, boala celiacă, diabetul…

Cu ce puteţi ajuta diabetul? El este tratat medicamentos…

Alina Cernea: Da, dar chiar şi în şcoala de medicină românească există tendinţa de a fi tratat în primul rând din punct de vedere nutriţional. Inclusiv la Institutul Paulescu colegii se concentrează asupra acestui subiect, dar mai ales asupra optimizării stilului de viaţă al pacientului cu diabet, educându-l în privinţa activităţii fizice optimale. Sedentarismul este o problemă majoră şi este dovedit că în cazul unui diabet dobândit, dacă pacientul se mişcă 5, 6 km pe zi, nivelul zahărului din sânge este ţinut sub control!

Dar diabetul este considerat de medicina funcţională ca o boală care îşi are originea în principal in dezechilibrul florei intestinale. Se poate recolta o probă de materii fecale ale pacientului cu diabet, se trimite spre analiză, şi se vor obţine informaţii legate atât de funcţia digestie şi, ceea ce ne interesează cel mai tare, informaţii asupra florei intestinale: flora benefică şi cea patogenă. În general, bolnavii de diabet au o suprapoluare a intestinului cu floră de tipul Blautia, Serratia şi Akkermansia. Frecvent intestinul diabeticului este populat şi cu specii patogene – candida, protozoare, Klebsiella, Citrobacter freundii… În momentul în care ne vine acest rezultat, vine şi cu o antibiogramă, deci vom şti la ce antibiotic este patogenul sensibil.

Cancerul este dat de viruşi sau de patogeni?

Alina Cernea: Mi-e foarte greu să vă spun… Sunt foarte multe teorii, nu e clar pentru nimeni, foarte mulţi susţin ideea că diferite tipuri de patogeni ar fi o cauză, dar nu este dovedit ştiinţific. Nu este elucidat mecanismul prin care celulele ajung să se multiplice fără ca organismul să transmită un feedback. Sistemul imunitar al unui pacient care dezvoltă cancer este debil, slăbit. Acesta este iar un aspect interesant al medicinii funcţionale: pune accent pe depistarea slăbiciunilor sistemului imunitar. Abordarea este destul de nouă şi trebuie depistată cauza, de ce  sistemul imunitar al unei persoane este slăbit! În momentul în care sesizezi că există un dezechilibru la nivelul sistemului imunitar, ar trebui să te gândeşti care sunt cauzele problemelor pacientului. De unde vin ele?

Probleme metabolice ale unui om sunt rezultatul…

Unor disfuncţii endocrine, în general…

Şi disfuncţiile endocrine sunt rezultatul…

Dezechilibrelor nutriţionale, care generează dezechilibre hormonale în general. Iată un exemplu: organismul unei persoane malnutrite proteic, care nu reuşeşte să  extragă din alimente proteina de care are nevoie, dezvoltă dezechilibre pe toate fronturile: imunitar, hormonal, metabolic etc. Paradoxal, o mare parte din persoanele supraponderale şi în general obezii, sunt de fapt malnutrite!

Cum trebuie să slăbim?

Alina Cernea: Încet! Lent, cam 2 kg pe lună! Depinde şi de starea de sănătate a celui care vrea să slăbească.

Citiţi şi:

Simona Tivadar: „Unul din patru copii este obez, iar părinţii îl îndoapă în continuare”

Mihaela Bilic: „Nu înţeleg de ce nu se spune adevărul: fructele ne îngraşă!”

„Nu există detox, pentru că nu există toxine. Nu ştie nimeni formula chimică a acestor toxine.”

„Totul este otravă, nu există nimic neotrăvitor. Doza face diferenţa”

Mihaela Bilic explică de ce ne putem îngrăşa la infinit şi cum de nu murim de foame