Banksy provoacă din nou. De data asta, la Paris

Banksy, street artistul care a întors pe dos lumea artei provocând tot felul de dezbateri şi creând noi estetici, incită din nou prin lucrările sale, de data asta la Paris. O noua serie de stencil-uri subversive a împânzit câteva din cele mai cunoscute locuri din capitala Franţei, aducând în faţa trecătorilor imagini satirice pe teme precum migraţia şi sărăcia. Lucrările au fost realizate la sfârşitul lunii trecute iar Banksy (unul dintre cei mai influenţi oameni din lume, alături de Barack Obama, Steve Jobs şi Lady Gaga, conform revistei Time) nu a lăsat nici o urmă de dubiu privind autorul lor, pentru simplul fapt că le-a fotografiat şi le-a postat pe contul său de instagram.
Aproape toate aceste picturi murale (nouă) – ce pot fi văzute în locuri precum Porte de la Chapelle, Rue Victor Cousin, Bataclan, Rue Maitre Albert etc. – sunt un fel de omagiu adus tuturor celor care au reinventat libertatea în mai 1968, când au avut loc, la Paris, revoltele violente ale studenţilor şi sindicatelor franceze, dar şi unul adus celor care se luptă azi cu sărăcia, ura, fanatismul.

Pe un zid din nordul Parisului, lângă un adăpost oficial pentru refugiaţi, care a fost închis în martie, în ciuda protestelor primarului socialist al oraşului, Banksy a pictat o fată de culoare care acoperă cu spary roz o svastică în încercarea de a-şi face adăpostul de pe trotuar mai confortabil. Este clar o aluzie la politica dură pe care o duce Franţa împotriva emigranţilor, în condiţiile în care preşedintele Emmanuel Macron a spus răspicat că Parisul nu va deveni un magnet pentru emigranţi.
Într-o altă lucrare, un businessman întinde un os câinelui pe care-l are în faţă şi căruia i-a tăiat mai întâi un picior, trimitere clară la măştile capitalismului.
Pe un perete din cartierul etnic al Parisului nord-estic, Banksy a reinterpretat celebra pictură a Jacques-Louis David, Bonaparte traversând Marele Saint-Bernard reprezentându-l pe Bonaparte înfăşurat într-o eşarfă mare roşie – referinţă la un subiect extrem de sensibil, cel al interzicerii niqab-ului în Franţa.

Banksy a creat, de asemenea, imaginea unei fete în doliu, pe uşa de la ieşirea de incendiu, lângă sala de concerte Bataclan unde, în noiembrie 2015, juhadiştii au masacrat 90 de oameni. „Acesta este favoritul meu. Simt că tristeţea ei este profundă şi palpabilă”, mărturseşte un turist american citat de Reuters.

Nu lipsesc nici şobolanii din noile stencil-uri semnate de Banksy, fie că e vorba de unul ce poartă o fundiţă Minnni Mouse, însoţit de mesajul ”mai 1968”, fie că e vorba de autoportretul artistului sub formă de şobolan mascat şi înarmat cu un cuţit utilitar pe care îl foloseşte pentru a tăia stencil-urile de pe spatele unui semn rutier din faţa galeriei de artă modernă Pompidou, care găzduieşte cea mai mare colecţie de artă contemporană din Europa („Cincizeci de ani de la revolta din Paris, 1968. Locul naşterii stencil-ului modern”, scrie artistul alături).

Unele dintre lucrări au fost revizuite în mod miraculos peste noapte, ceea ce i-a făcut pe trecători părtaşi la un ”work in progess” invizibil iar lui Banksy i-a permis să evidenţieze unul dintre cele mai mari avantaje ale tehnicii stencil: capacitatea sa de a fi aplicat rapid şi precis.