Bătăi cu flori, care alegorice şi păpuşi uriaşe la Carnavalul de la Nisa
Încă din 1294, când a avut loc prima ediţie, carnavalul de la Nisa transformă, timp de două săptămâni (de la jumătatea lui februarie până la începutul lui martie), “capitala Coastei de Azur” într-un loc în care timpul capătă alte dimensiuni. Spectacolele muzicale, bătăile cu flori (simbolizând luptele pe care le-au dat, de-a lungul timpului, locuitorii oraşului), carele alegorice, figurinele caricaturale (personaje groteşti ce evocă momente importante din viaţa oraşului şi din viaţa politică internaţională) fac din oraşul de pe Riviera Franceză un loc de poveste.
Pentru că fiecare ediţie a carnavalului are, cel puţin din 1892 (când a fost aleasă regina carnavalului), o tematică, şi ediţia din acest an, ce va avea loc între 11 şi 25 februarie, stă sub semnul unui personaj alegoric: “Regele energiei”.
Dacă până în 1872, evenimentul era definit mai mult de baluri mascate, bătăi cu confetti, făină sau ouă, în 1873, când Majestatea sa Regele Carnavalului şi-a făcut intrarea în oraş, s-a născut carnavalul modern.
Cu un concept artistic gândit mult timp de pictorul Alexis Mossa – care se ocupa de proiectarea carelor alegorice şi de organizarea defilărilor acestora, de albumele de prezentare şi de afişe – iar apoi de fiul său Gustav-Adolf Mossa (autorul monştrilor amuzanţi), carnavalul a evoluat de la an la an, atenţia în alegerea temelor, a desenatorilor, a creatorilor de costume şi de flotoare fiind din ce în ce mai mare (în ultimii ani, spre exemplu, imaginea carnavalului – a cărui strălucire a fost sporită, în timp, şi de prezenţa unor personalităţi princiare europene, printre primii care au luat parte la eveniment numărându-se ducii de Anjou şi cei de Savoia – a fost creată de pictorul şi sculptorul Alex Mignone).
Procesiunea carvanalului – de unde nu lipsesc flotoarele transformate în adevărate compoziţii florare, din care modele costumate aruncă în mulţimea entuziastă sute de mii de flori (gladiole, mimoze, gerbera, margarete, trandafiri, garoafe), personaje gigantice din papier mâché (ce au ca moment culminant Mardi Gras, când regele giganţilor este aprins pe plajă pe fundalul unui spectacol de jocuri de artificii) sau ploile de confetti – va avea în acest an un traseu cuprins între Place Masséna şi Promenade du Paillon.
Peste 1.000 de muzicieni şi dansatori veniţi din toate colţurile lumii, lumini speciale, costume create cu migală în ateliere special amenajate pentru acest eveniment vor crea specatcolul unui eveniment ce adună anual milioane de turişti şi care a inspirat, de-a lungul timpului, feeriile stradale din Rio, New Orleans şi Viareggio.
Dacă vă tentează să luaţi parte la magia acestui eveniment, găsiţi toate datele necesare pe site-ul carnavalului, nicecarnaval.com. Şi dacă vă veţi afla acolo, să nu rataţi o vizită la Muzeul Matisse şi o plimbare prin oraşul vechi!