Beneficiile psihologice ale experienţelor împărtăşite

O cercetare realizată în urmă cu câţiva ani de psihologii Shelley Gable şi Jonathan Haidt sugera că avem de trei ori mai multe experienţe pozitive decât negative, cei doi cercetători identificând două tendinţe principale care ne împiedică să experimentăm şi să ne extindem bucuria: negativitatea şi obişnuinţa. Pin urmare, experienţele pozitive, mai ales atunci când sunt împărtăşite, ne crează un sentimentul de apartenenţă, făcându-ne să simţim că viaţa este mai utilă. Pe această temă, cercetătorii de la Universitatea Brigham Young (Utah, SUA) au efectuat de curând o serie de studii care au arătat că aceia care au împărtăşit experienţe pozitive cu ceilalţi s-au simţit mai fericiţi, au afirmat că viaţa lor este semnificativă şi că se simt mult mai  satisfăcuţi.

Conform acestui studiu, despre care scriu şi cei de la The Telegraph, împărtăşirea unei experienţe pozitive, chiar şi cu oameni pe care nu-i cunoaştem, ne aduce o mult mai mare bucurie decât cea pe care o simţim atunci când trăim experienţe neîmpărtăşite.

Un alt studiu realizat de cercetătorii de la Harvard, bazat pe 68 de participanţi şi 17 grupe care au trebuit să vizioneze, un videoclip ”interesant” şi un altul descris ca fiind ”plictisitor”, a dus la concluzia că cei care au vizionat videoclipul ”plictisitor” s-au simţit mult mai bine pentru simplul fapt că l-au urmărit alături de alţii, spre deosebire de cei care au vizionat singuri videoclipul ”interesant”. Astfel de studii vorbesc despre nevoi sociale, care atunci când sunt împlinite, se crează acel minunat sentiment de acceptare şi apartenenţă ce invocă  respectarea şi aprecierea de către ceilalţi şi valorificarea acelui potenţial unic de care dispune fiecare.

Sunt lucruri despre care mulţi alţi cercetători au scris, cum este psihologul umanist Abraham Maslow care, în lucrarea sa din 1943, ”Teoria motivaţiei umane”, susţine nevoia extraordinară a oamenilor de a împărtăşi experienţe, de la cele mai nesemnificative până la cele mai însemnate. Charlotte Brontë spunea la un moment dat că „fericirea neîmpărtăşită nu poate fi numită fericire; nu are nici un gust”, în timp ce Virginia Woolf scria, în ”The Common Reader”, că „plăcerea nu aduce nici o bucurie dacă nu o împărtăşim”.

Unul din factorii pozitivi care ne ajută să ne conectăm cu ceilalţi este, spre exemplu, recunoştinţa, care stimulează tendinţele noastre altruiste, ne face mai optimişti şi mai fericiţi, scade invidia şi materialismul şi chiar ameliorează sănătatea persoanelor cu boli fizice (tulburări neuromusculare etc.). Aşa că, nu pregetaţi să vorbiţi despre lucrurile frumoase care vi se întâmplă, oricât de mici ar fi ele! Veţi avea surprinderea să vă simţiţi mult mai împliniţi şi mai fericiţi decât dacă nu aţi împărtăşi.