Am revăzut ieri filmul „Inherit the wind”, în traducerea care a vehiculat la noi, „Procesul maimuţelor”, un film regizat de Stanley Kramer cu Spencer Tracy şi Fredric March în rolurile principale. Nu ştiu dacă vă aduceţi aminte de el… A fost realizat în 1960 şi este inspirat de o întâmplare reală, în care doi avocaţi se întâlnesc în sala de judecată pentru a apăra/acuza un profesor care a predat, prin 1925, la şcoală, evoluţionismul, învăţându-i pe elevi că oamenii se trag din primate, ceea ce a dus la o întreagă revoltă în oraş.
Dincolo de faptul că interpretarea a fost extraordinară, filmul fiind nominalizat la Oscar la 4 categorii, am remarcat ca intoleranţa şi lupta împotriva ei au fost dintodeauna la fel de aprige… ceea ce m-a dus cu gândul la interviul pe care Cristi Puiu mi l-a acordat în acest week-end, în care spune la un moment dat că, indiferent cât de deştepţi, inteligenţi şi hipertehnologizaţi ajungem să devenim, ne comportăm ca acum 500 de ani, sau 1000 de ani. E vorba despre acelaşi pattern al individului la scara propriei sale istorii sau la scara istoriei universale.
Asta vedem şi azi când se discută despre religie, refugiaţi sau orice alt subiect care implică păreri contrare.
Probabil că nu ne vom schimba comportamentul prea curând, felul de a reacţiona, dar am putea avea măcar un pic de umor în dezbatere, fără îndoială. Aşa cum m-a învăţat fiul meu de 9 ani, fără să vrea, când, întrebându-l în timp ce priveam filmul amintit mai sus: „Tu ce crezi, te tragi dintr-o maimuţă? Semeni cu ea?” mi-a răspuns candid: „Da, atunci când ţip!”
Pe aceeași temă
Citește mai multe
