Cât de periculoase sunt metalele grele și toxinele în organism? Și cum ne pot distruge viața substanțele chimice? Sfaturi de la Dr. Radu Ţincu, specialist ATI şi Toxicologie despre cum ne putem menține sănătatea în era poluării

Într-o lume a extremelor, în care lucrurile sunt prezentate frecvent în alb sau negru, în care se vorbeşte des în termeni foarte duri despre greşeli şi încălcări de norme, în care internetul a devenit o sursă la îndemână pentru tot felul de informaţii, mai mult sau mai puţin corecte, pare tot mai dificil să înţelegem cum să facem şi ce să facem ca să ne fie mai bine. L-am invitat pe dr. Radu Ţincu, medic primar la Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti, cu dublă specializare în ATI şi Toxicologie, la o discuţie pe teme extrem de importante pentru sănătatea noastră.

Ştiam că este un medic extrem de apreciat şi că este un vorbitor excelent. Ce nu ştiam este cât de dedicat este misiunii sale de informare şi conştientizare. Mereu pe fugă, mereu cu ceva de rezolvat sau o şedinţă la care trebuia să participe, a fost dificil să găsească o jumătate de oră în care să-mi răspundă la întrebări. A continuat să-mi răspundă însă constant la mesaje, până când s-a ivit şi acel moment în care a putut să ia o pauză, cât să discutăm despre câteva dintre problemele extrem de prezente în vieţile noastre şi soluţiile pe care le avem ca să ducem o viaţă mai bună şi mai sănătoasă.

Domnule dosctor, se vorbeşte foarte mult în ultimii ani despre detoxifiere, dar am impresia că nu înţelegem foarte bine cum stă treaba cu toxinele astea. Ce sunt, unde le găsim şi cum ne ferim de ele?

Vorbim de xenobiotice, vorbim de o multitudine de substanţe chimice care ne înconjoară, pornind de la cele care apar în urma unor procese naturale, cum ar fi erupţiile vulcanice, incendiile de pădure, care degajă o serie de substanţe chimice. De asemenea, discutăm de cele eliberate din zona industrială, care poluează mediul înconjurător.

O mare parte din aceste substanţe care ajung în mediu sunt substanţe biopersistente, adică odată ce au fost eliberate în mediu rămân o perioadă lungă de timp şi pot să intre într-un ciclu natural de recirculare astfel încât contaminează în mod periodic apa, solul, apele subterane, plantele, animalele şi omul.

Avem, de asemenea, o serie de substanţe chimice folosite în agricultură care pot să aducă un surplus de toxicitate şi avem şi substanţele pe care le folosim pentru menaj. Substanţele cosmetice pot să determine o serie de reacţii imunologice – dacă nu neapărat toxice, cel puţin unele dintre ele pot să determine alergii.

Până la urmă omul modern este înconjurat de o multitudine de surse de expunere la diferite substanţe toxice şi de aici cred că derivă şi moda aceasta a detoxificării. Însă până la a face detoxificare cred că cel mai bun element care trebuie să reducă toxicitatea este să evităm pe cât posibil acele toxice pe care le putem evita.

Concret, ce putem evita?

Să evităm să respirăm un aer poluat e mai complicat, că trebuie să respirăm. Însă putem să dezvoltăm politici care să reducă poluarea aerului şi acesta este un atribut al autorităţilor statului să implementeze astfel de politici.

Nu putem, de exemplu, să evităm să mâncăm, însă putem alege anumite alimente care să aibă un grad mai mic de expunere la toxice. Şi aici discutăm de alimente care provin din anumite zone ale globului. Ştim, fără niciun fel de discuţie, că zonele extracomunitare – Asia, unele ţări africane – au expuneri mai importante la toxice pentru că legislaţia este una deficitară şi atunci există posibilitatea ca acele toxice să ajungă cu mai mare uşurinţă în mediu.

Putem să evităm unele toxice din zona de consum, cum ar fi alcoolul. Alcoolul este un toxic pentru că generează prin metabolizare acetaldehidă, o substanţă toxică capabilă să genereze, spre exemplu, anumite neoplazii.

Am putea să spălăm fructele şi legumele sub jet de apă. S-a dovedit în studii că încărcătura de substanţe chimice de pe suprafaţa acestora este redusă dacă aplicăm un jet de apă asupra lor.