Ce ar însemna un cutremur mare în România? Și care sunt cele mai devastatoare cutremure înregistrate de-a lungul istoriei în țara noastră?

De ani de zile se tot vorbește cu mare patos despre faptul că un cutremur mare urmează să lovească România. Nu e neapărat o prostie neavizată, ci mai degrabă o speculație bazată pe statistica ultimilor 500 de ani.

Cu alte cuvinte, pentru că în ultimele cinci secole, câte două cutremure cu magnitudinea mai mare de 7 grade pe scara Richter s-au înregistrat la fiecare sută de ani, ne așteptăm ca un cutremur mare să lovească România. Nu noi, specialiștii.

Ca se va întâmpla sau nu, rămâne de văzut. Problema este alta: cât de pregătiți suntem?

România, țara cu cea mai expusă capitală la cutremure din Europa

Vorbim despre faptul că un cutremur mare poate face ravagii în România, însă aceste discuții se aprind ca un foc de paie, în preajma vreunui eveniment care ne zgâlțâie puțin bibelourile din vitrină. Specialiști peste specialiști își dau cu părerea, sunt căutați reprezentanții primăriilor din țară, intervievați, toți spun că avem un plan și, în realitate nu se întâmplă nimic.

Numai în București, de exemplu, până în 2022 au fost evaluate cu risc seismic numai 862 de clădiri, majoritatea în centrul capitalei. În realitate sunt aproximativ 40 de mii de clădiri construite înainte de 1963, perioadă în care nu erau reglementate normativele de risc seismic. Și o altă realitate mai stringentă este că, din aceste clădiri, peste 2400 sunt vizate și riscă să fie avariate serios, dacă nu complet, în cazul unui cutremur de mare magnitudine. Iar această magnitudine mare înseamnă peste 7 pe scara Richter.

Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Municipiului Bucuresti pentru anul 2022, aflat pe ordinea de zi a ședinței de Consiliu General, acum câteva săptămâni,  a scos la iveală vulnerabilitățile celui mai mare oraș al țării în fața calamităților. Cea mai gravă situație ar putea fi generată de un cutremur. Raportul scoate la iveală că nu mai puțin de 23.000 de clădiri ar fi grav afectate, 6500 de persoane ar putea muri și 16.500 ar fi rănite grav. Între clădirile cu risc seismic ridicat sunt zeci de școli și licee, universități și spitale.

În București s-au consolidat 30 de clădiri în 30 de ani, declara în decembrie 2021, directorul adj. al Administrației pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic de pe lângă Primăria Capitalei, Edmond Niculușcă, potrivit Buletin de București.

În aprilie 2022, CGMB a decis înființarea unui Program Municipal de Restaurare, care va permite persoanelor fizice/juridice să acceseze împrumuturi de la municipalitate, fără dobândă, pentru reabilitarea clădirilor cu risc seismic. Doar că în program pot intra doar clădirile cu valoare istorică sau arhitecturală.

De ce are Bucureștiul cel mai mare risc seismic?

Simplu, pentru că se află aproape de Vrancea, zona în care se produc cele mai multe cutremure din țară.

Municipiul București este capitala europeană cea mai expusă, fiind localizat pe raza de propagare a cutremurelor vrâncene, zonă seismică capabilă de cutremure de până la 8,1 grade. Nu e singura zonă seismică din România, dar sursele de cutremure sunt localizate în regiunile de sud și de est ale țării. Evaluările realizate de specialiști indică, la nivel național, că aproximativ 75% din populație și peste 60% din infrastructură sunt în zone de risc, conform Strategiei Naționale de Reducere a Riscului Seismic.

Pe de altă parte, România este una dintre țările Uniunii Europene cu cel mai mare risc seismic.

În fiecare dintre ultimele cinci secole, în România au avut loc, în medie, două cutremure cu magnitudine peste 7. Din 1802 până în prezent s-au înregistrat cinci cutremure cu magnitudine mai mare de 7,5. La nivel global, zece țări sunt cel mai expuse la un dezastru seismic, dintre care două țări europene: Italia și România. Acestea au 84%, respectiv 92% din suprafețele construite în zone de mare risc, conform unui studiu realizat de Banca Mondială.

Cutremure mari înregistrate în România de-a lungul istoriei

Pentru că am definit mai sus ce înseamnă un cutremur mare, în discuție intră șase cutremure care s-au înregistrat în România de-a lungul istoriei și care au făcut pagube însemnate.

Majoritatea dintre ele s-au produs în Vrancea.

Pe 29 august 1471 în zona Vrancea a avut loc un cutremur cu o magnitudine de 7,5 grade pe scara Richter, care s-a produs la 110 kilometri adâncime și s-a simțit până în Moldova, Crimeea, Transilvania și Țara Românească. Potrivit însemnărilor istorice, la acea vreme, majoritatea coșurilor caselor, dar și zidurile cetății au fost distruse și a fost nevoie de reparații extraordinare pentru a se reveni la ceea ce fusese înainte.

Cutremurul din 24 noiembrie 1516 se numără printre cele mai grave înregistrate vreodată în România. S-a produs tot în zona Vrancei și a avut o magnitudine de 7,5 grade pe scara Richter, însă a fost semnalat la 150 de kilometri adâncime. S-a produs în jurul prânzului și a provocat pagube serioase, în special în zona Brașovului. Multe case, dar și zidurile cetății orașului au fost distruse, iar efectele s-au simțit până la Suceava.

19 noiembrie 1623 este data la care s-a înregistrat un cutremur mare în Transilvania. Acesta a avut doar 5,5 grade pe scara Richter, însă s-a produs la o adâncime de numai 10 kilometri, lucru care a dus la pagube importante.

Turnulețele de pe Casa Sfatului de la Mediaș au căzut, iar bolta s-a prăbușit alături de stâlpul de susținere, care era situat în sudul altarului. Tot la acea vreme au murit mai mulți vârstnici în Sibiu, întrucât au fost prinși sub dărâmăturile caselor.

Citește și: Cele mai distrugătoare cutremure din istorie

Cu o magnitudine de 7,7 grade pe scara Richter, cutremurul din 11 iunie 1738 a zdruncinat din temelii întreaga țară, efectele resimțindu-se până în Balcani. S-a produs în jurul prânzului, la o adâncime de 130 de kilometri și s-a simțit cu precădere la București, Focșani, Iași și Brașov. În București, de exemplu s-au dărâmat foarte multe case și biserici, iar Curtea Veche s-a crăpat, la fel ca și imobilele din jurul mănăstirii Cotroceni. În Moldova s-au surpat 11 mănăstiri.

Cel mai puternic cutremur consemnat vreodată în România și unul dintre cele mai puternice din istoria europeană s-a produs pe data de 14 octombrie 1802, în zona Vrancea, având magnitudinea de 7,9 – 8,2 grade pe scara Richter. A ținut 2 minute și jumătate și unde de șoc s-a simțit de la Moscova pâna la Marea Egee. Au căzut multe clădiri din București, Turnul Colței s-a prăbușit atunci parțial.

Următorul mare cutremur s-a înregistrat pe 26 noiembrie 1829, tot în zona Vrancei. Acesta s-a produs în jurul orei 4 dimineața, a avut o magnitudine de 7,3 grade pe scara Richter și s-a înregistrat la o adâncime de 130 de kilometri. S-a resimțit de la Cluj până la București și de la Cernăuți până la Kiev și multe case și clădiri importante s-au dărâmat din temelii.

Primul mare cutremur din România contemporană a fost cel dim 10 noiembrie 1940, produs noaptea în jurul orei 3.30 tot în zona Vrancea, la o adâncime de 133 km, cu o magnitudine de 7,4 grade și o durată de 45 de secunde. Efectele au fost devastatoare, cu victime în Moldova și Muntenia de circa 1000 de morți și 4000 de răniți. Cutremurul s-a resimțit de la Moscova pâna la Istanbul, iar în București a produs pagube importante. Simbolul Bucureștiului, blocul Carlton, de 12 etaje s-a prăbușit, neexistând niciun supraviețuitor.

4 martie 1977 este data la care ne referim cel mai adesea atunci când ne gândim la riscul la care suntem expuși în cazul unui cutremur de proporții. Este cel mai recent cutremur mare care a lovit România, iar pagubele înregistrate atunci nu pot fi ușor uitate. Mai ales că existau mijloace de filmare și fotografiere. Cutremurul din 4 martie 1977 a avut 7,4 grade pe scara Richter și s-a produs la o adâncime de 94 de kilometri, în zona Vrancei, în jurul orei 9 seara și a avut o durată de 56 de secunde

1578 de oameni și-au pierdut viața și peste 11 mii au fost răniți sub dărâmături. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat în București unde s-au prăbușit peste 33 de clădiri. La nivelul întregii țări au fost circa 11.300 de răniți și aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit și 700 de unități industriale. Oficialii acelor timpuri au făcut un bilanț care a ajuns la pagube de 1,4 miliarde de dolari doar în București.

Foto: depositphotos.com; pinterest.com