Ce e terapia cu oxigen hiperbar, de ce e la modă acum și cât de bună e
Terapia cu oxigen hiperbar nu e nouă în lume, dar în România de-abia în ultimii ani a început să fie cunoscută de publicul larg.
A fost folosită inițial pentru recuperarea scafandrilor, dar, în ultimii ani, medicina hiperbară și-a extins utilizarea, după ce s-a dovedit că e benefică în mai multe afecțiuni. Mai mult, terapia cu oxigen hiperbaric s-a tot dezvoltat și în centrele de înfrumusețare, ca tratament anti-îmbătrânire. Ca să aflăm care sunt efectele oxigenării hiperbare, în ce afecțiuni se poate folosi, cum diferă oxigenoterapia folosită în scop medical de cea folosită în scop cosmetic, care sunt riscurile și în ce măsură ar fi utilă dezvoltarea acestei metode terapeutice în spitalele de stat, am stat de vorbă cu doctorii Radu Țincu, medic primar ATI la Spitalul de Urgență Floreasca din București, Dan Damian, medic primar ATI cu competențe în medicină hiperbară la Spitalul Municipal de Urgență Moinești, și Bogdan Cristian Ion, medic specialist în medicină hiperbară la Clinica de Medicină Hiperbară cu centre în Târgu Mureș și Constanța. Despre riscuri am vorbit și cu un specialist pneumolog: Camelia Corina Pescaru, de la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie dr. Victor Babeș din Timișoara.
Cât de bună e terapia cu oxigen hiperbar?
Medicina hiperbară nu este un domeniu medical nou, dar de-abia în ultimii ani a început să fie cunoscută în România. De altfel, este un domeniu controversat, inclusiv în lumea medicală. Unii spun că efectele benefice sunt uriașe, alții – că ajută doar într-o mică măsură.
La noi, a început să se vorbească despre medicina hiperbară după incendiul din Colectiv. S-a spus, atunci, că folosirea unor barocamere – numite și camere hiperbare, adică spații în care presiunea atmosferică poate fi crescută foarte mult, în vederea efectuării diferitelor tipuri de tratament – ar fi putut salva vieți. La acel moment, în România exista o barocameră la Spitalul Floreasca, dar era nefuncțională. Între timp, statul român a cumpărat încă patru barocamere, mobile, pe care nu prea le folosește.
Chiar și așa, când lumea a uitat de Colectiv, a uitat și de medicina hiperbară, care a intrat într-un con de umbră. A ieșit din nou la suprafață în ultimul an, după ce a început să se discute despre beneficiile pe care le poate avea terapia cu oxigen hiperbar în tratarea sechelelor cu care rămân pacienții după COVID-19.
Unde se poate practica terapia cu oxigen hiperbar?
Între timp, au apărut câteva centre private în care se practică terapia cu oxigen hiperbar. Unele o folosesc în scop medical, altele o folosesc în scop cosmetic, oferind tratamente anti-îmbătrânire.
În spitalele de stat, în continuare medicina hiperbară este o raritate. În aprilie 2021, după ce managerul Spitalului Orășenesc Găești, doctorul Laurențiu Belușică, a solicitat de mai multe ori alocarea unei astfel de camere pentru tratarea sechelelor post-COVID, Ministerul Sănătății a decis să aprobe folosirea camerelor hiperbare pentru recuperarea pacienților cu sechele pulmonare.
Ministerul a aprobat, dar camere hiperbare care să se folosească tot nu prea sunt în spitalele publice din România. În afară de cea de la Centrul de Scafandri și cea de la Institutul de Aeronautică din cadrul Spitalului Militar, mai e o cameră hiperbară pusă în folosință la Spitalul de Urgență din Moinești. Cele patru barocamere mobile cumpărate după Colectiv se folosesc foarte rar, de obicei tot pentru scafandri. Întrebat, într-un interviu acordat News.ro, de ce nu se folosesc camerele hiperbare mobile, Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), a răspuns că încă nu avem medici pregătiți să lucreze cu ele. „Pentru partea medicală, firma ne-a cerut o sumă imensă pentru a pregăti 18 medici, o sumă de aproape un sfert de milion de euro”, a spus șeful DSU.
Dar ce e medicina hiperbară? Cum funcționează oxigenul pur aplicat la o presiune mare? În ce afecțiuni e recomandată? Prezintă vreun fel de risc? Cu ce diferă terapia cu oxigen hiperbaric folosită în scop medical de cea folosită în scopul întineririi?
Ce e medicina hiperbară. Trei medici și explicațiile lor
Medicina hiperbară nu este un domeniu medical nou – primele asociații europene și americane de medicină hiperbară au fost fondate în jurul anului 1970. Terapia cu oxigen hiperbar a apărut ca urmare a necesității supravegherii stării de sănatate a persoanelor care lucrau la mare adâncime, cum ar fi scafandrii. Este o metodă de tratament alopată și poate fi practicată în siguranță exclusiv de către medici care au specializare sau competențe în medicină hiperbară.
Concret, în medicina hiperbară, pacientul intră într-un spațiu închis – numit cameră hiperbară sau barocameră – unde presiunea crește ca și cum te-ai afla la adâncimi mari sub nivelul mării, ajungând de la 15 până la 20 de metri sub apă. După presurizare, pacientului i se administrează, prin mască, oxigen pur. Presiunea atmosferică la care se ajunge în barocameră și seriile de oxigen diferă de la o afecțiune la alta. De fapt, în acest lucru constă pregătirea medicului – în a ști ce presiune, câte doze de oxigen și de câte ședințe de terapie cu oxigen hiperbaric are nevoie un pacient pentru a ajunge la efectele dorite.
Citiți continuarea articolului aici