Ce este fascismul: 10 lucruri importante și cum este ținut în viață astăzi

Ce este fascismul? În epoca contemporană, termenul „fascism” este adesea folosit în dispute politice, dar puțini înțeleg cu adevărat originile, caracteristicile și pericolele acestei ideologii extreme. Am căutat să explorăm în profunzime natura fascismului și modul în care elementele sale continuă să influențeze societatea modernă.

Ce este fascismul: origini și concept

Fascismul s-a născut în Italia anilor 1920, sub conducerea lui Benito Mussolini, dar rădăcinile sale ideologice pot fi trasate în curentele naționaliste și autoritare ale secolului al XIX-lea. Termenul provine din cuvântul italian „fascio”, care înseamnă mănunchi de nuiele – un simbol antic al autorității în Roma antică.

Ascensiunea lui Mussolini: Modelul original al dictaturii fasciste

Benito Mussolini, fostul editor socialist devenit lider fascist, și-a început ascensiunea spre putere în perioada haotică de după Primul Război Mondial. În 1919, într-o Italie măcinată de criză economică și tensiuni sociale, Mussolini a fondat primul „Fascio di Combattimento” la Milano, organizație care avea să devină nucleul mișcării fasciste.

Capitalul politic al lui Mussolini s-a construit pe nemulțumirea veteranilor de război, teama clasei mijlocii față de comunism și dezamăgirea generală față de sistemul democratic liberal. Fasciștii săi, îmbrăcați în cămăși negre, au început să atace violent sediile sindicatelor și ale socialiștilor, prezentându-se drept salvatori ai ordinii sociale în fața „amenințării roșii”.

Momentul decisiv a venit în octombrie 1922, când Mussolini a organizat faimosul „Marș asupra Romei”. Mii de cămăși negre au mărșăluit spre capitală, iar regele Victor Emanuel al III-lea, în loc să declare legea marțială, l-a numit pe Mussolini prim-ministru, sperând să evite un război civil. A fost o capitulare fatală a democrației în fața fascismului.

Odată ajuns la putere, Mussolini a transformat rapid Italia într-un stat totalitar. Până în 1925, a eliminat toate partidele de opoziție, a suprimat libertatea presei și a instituit un sistem de supraveghere și represiune. S-a autoproclamat „Il Duce” (Conducătorul) și a creat un cult al personalității în jurul său, prezentându-se drept reîncarnarea măreției Imperiului Roman.

Succesul lui Mussolini în instaurarea primului regim fascist din istorie a oferit un model ce avea să fie urmat și perfecționat de alte mișcări fasciste din Europa, cu consecințe devastatoare pentru întreaga lume.

Ce este fascismul: manifestări în istoria secolului XX

Succesul lui Mussolini a inspirat apariția unor mișcări similare în întreaga Europă, fiecare adaptând elementele fascismului la contextul național specific.

Germania nazistă și „perfecționarea” modelului fascist

Partidul Național-Socialist German al Muncitorilor (NSDAP), sub conducerea lui Adolf Hitler, a reprezentat cea mai radicală și distructivă manifestare a fascismului. Combinând ultranaționalismul cu antisemitismul radical și teoria rasială, naziștii au preluat puterea democratic în 1933, transformând rapid Germania într-un stat totalitar. Regimul nazist a dus ideologia fascistă la extreme înfiorătoare, culminând cu Holocaustul și declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial.

Citește și: Adolf Hitler: omul și monstrul

Spania lui Franco

Regimul franchist din Spania (1939-1975), stabilit după un devastator război civil, a reprezentat o variantă mai conservatoare și catolică a fascismului. Francisco Franco a combinat elementele fasciste cu tradiționalismul spaniol și autoritatea bisericească, creând un regim autoritar de lungă durată care a supraviețuit până în anii ’70.

Ce este fascismul: Mișcarea Legionară din România

În România interbelică, Mișcarea Legionară condusă de Corneliu Zelea Codreanu a reprezentat o formă distinctă de fascism care îmbina naționalismul extrem cu misticismul religios ortodox. Legionarii au fost remarcabili pentru violența lor extremă și pentru încercarea de a crea o „revoluție spirituală” fascistă.

Alte manifestări importante

• În Portugalia, regimul lui Salazar a dezvoltat „Estado Novo”, o formă de fascism corporatist
• În Ungaria, Partidul Crucilor cu Săgeți a promovat un fascism radical și antisemit
• În Croația, Ustașii au creat un stat fascist puppet în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
• În Brazilia, „Estado Novo” al lui Getúlio Vargas a reprezentat o adaptare latino-americană a modelului fascist

Aceste mișcări, deși diferite în manifestările lor specifice, au împărtășit elementele fundamentale ale fascismului: ultranaționalismul, antisemitismul, anticomunismul, cultul liderului și respingerea democrației liberale. Studiul lor oferă lecții valoroase despre cum fascismul se poate adapta la diferite contexte culturale și naționale, reprezentând un avertisment permanent pentru societățile democratice.

Cele 10 caracteristici definitorii ale fascismului

1. Cultul personalității și leadership-ul autoritar

Fascismul promovează ideea unui lider suprem, carismatic, prezentat ca salvator al națiunii. Acest „conducător providențial” este văzut ca întruchiparea voinței poporului și singura persoană capabilă să ghideze națiunea spre măreție.

2. Ultranaționalismul și supremația națională

La baza ideologiei fasciste stă credința în superioritatea propriei națiuni sau rase. Acest ultranaționalism este folosit pentru a justifica agresiunea împotriva altor popoare și suprimarea minorităților.

3. Militarismul și cultul violenței

Fascismul glorifică forța militară și violența ca expresii ale virtuții naționale. Războiul este văzut ca o manifestare nobilă a vitalității naționale.

4. Opoziția față de democrație și liberalism

Sistemul democratic este considerat slab și ineficient. Fascismul respinge valorile liberale precum individualismul, pluralismul și drepturile civile.

5. Corporatismul de stat

Economia este strict controlată de stat, care coordonează relațiile dintre muncitori și patronat în beneficiul presupus al națiunii.

6. Propagandă și control al mass-mediei

Regimurile fasciste folosesc propagandă intensivă și manipulează informația pentru a-și promova ideologia și a suprima vocile disidente.

7. Anticomunismul și antisemitismul

Fascismul se definește prin opoziția față de ideologiile de stânga și adesea asociază comunismul cu grupurile etnice sau religioase considerate „dușmani ai națiunii”.

8. Mistificarea trecutului

Se promovează o viziune idealizată asupra istoriei naționale, cu accent pe glorificarea unor perioade sau evenimente specifice.

9. Mobilizarea maselor

Fascismul folosește simboluri, ritualuri și demonstrații de masă pentru a crea un sentiment de unitate și devotament față de cauza națională.

10. Purificarea societății

Se urmărește eliminarea elementelor considerate „impure” sau „degenerante” din societate, fie ele minorități etnice, oponenți politici sau grupuri sociale marginalizate.

Ce este fascismul și secolul XXI

Noi forme de manifestare

În prezent, elementele fasciste se manifestă mai subtil, sub forma populismului autoritar, a naționalismului radical și a mișcărilor extremiste care folosesc tehnologia modernă și rețelele sociale pentru a-și răspândi mesajul.

Exploatarea anxietăților sociale

Crizele economice, temerile legate de imigrație și schimbările sociale rapide sunt folosite pentru a promova soluții autoritare și naționaliste la problemele contemporane.

Tehnici moderne de propagandă

Dezinformarea online, teoriile conspirației și manipularea social media sunt instrumente moderne folosite pentru a răspândi idei fasciste și a submina încrederea în instituțiile democratice.

Trebuie să înțelegem ce este fascismul și că acesta rămâne o amenințare reală la adresa democrației și drepturilor omului. Înțelegerea mecanismelor sale de funcționare și recunoașterea semnelor sale de manifestare sunt esențiale pentru prevenirea răspândirii acestei ideologii periculoase.

Societățile democratice trebuie să rămână vigilente și să combată activ elementele fasciste prin educație, promovarea valorilor democratice și menținerea unui dialog social constructiv. Doar prin înțelegerea profundă a naturii fascismului putem preveni repetarea tragediilor istorice pe care această ideologie le-a provocat.

În final, combaterea fascismului în secolul XXI necesită nu doar cunoașterea istoriei, ci și adaptarea instrumentelor democratice la provocările contemporane. Educația, transparența și dialogul rămân cele mai puternice arme împotriva extremismului de orice fel.

Foto: Depositphotos