Ce primesc foștii președinți – privilegii, pensii și umbrele puterii care rămân și după mandat

Când un președinte își încheie mandatul, el nu părăsește doar Palatul Cotroceni sau Casa Albă, ci o lume întreagă de putere și responsabilități. Și totuși, viața de după funcția supremă nu seamănă cu cea a unui simplu pensionar. Ce primesc foștii președinți este o întrebare care trezește mereu curiozitate, dar și controverse – pentru că răspunsul dezvăluie o realitate unde demnitatea statului se amestecă cu privilegiul personal.

Ce primesc foștii președinți din România

În România, legea prevede un pachet generos pentru foștii șefi de stat, gândit să le asigure un trai demn și protecție, chiar și după ce lasă sceptrul puterii.

• Indemnizație pe viață – echivalentul a 75% din salariul președintelui în funcție. Practic, un fost președinte primește lunar mii de euro, chiar și după încheierea mandatului.
• Locuință de protocol – fiecare fost președinte are dreptul la o reședință de protocol, pusă la dispoziție și întreținută de stat. Unele dintre acestea au devenit puncte de dispută publică, pentru că implică cheltuieli considerabile.
• Pază și protecție – Serviciul de Protecție și Pază (SPP) continuă să asigure securitatea foștilor șefi de stat și după mandat, cu mașini, bodyguarzi și escortă.
• Personal și birou – foștii președinți pot beneficia de consilieri, secretari și șofer, plătiți din bani publici.

Aceste privilegii au generat discuții aprinse, mai ales atunci când foști președinți au fost implicați în scandaluri sau procese. Întrebarea firească este: mai merită cineva aceste beneficii după ce a lăsat în urmă controverse majore?

Ce primesc foștii președinți din SUA

Modelul american a inspirat multe state. În SUA, pachetul pentru foștii lideri include:

• Pensie anuală consistentă – în jur de 200.000 de dolari pe an, calculată după salariul secretarilor din guvern.
• Secret Service pe viață – protecție 24/7 pentru fostul președinte și familia sa, oriunde în lume.
• Fonduri pentru birou și personal – zeci de milioane de dolari pot fi alocate anual pentru chirii, angajați și logistică.
• Asigurări medicale – acces permanent la sistemul medical guvernamental.

De multe ori, foștii președinți americani nu se bazează doar pe aceste beneficii. Cartea de memorii, conferințele plătite cu sume amețitoare și fundațiile personale le aduc venituri care depășesc cu mult pensia de stat. Un exemplu este Barack Obama, care a câștigat peste 60 de milioane de dolari din contracte editoriale.

Citește și: Cei mai importanți președinți americani: giganții care au definit America și au scris istoria lumii

Europa și restul lumii – între discreție și opulență

În Franța, un fost președinte primește birou, secretari, șofer și protecție, dar și acces gratuit la trenurile naționale. În Germania, pachetul e și mai amplu: locuință de stat, personal plătit de guvern și protecție permanentă.

În unele state nordice, însă, beneficiile sunt mult mai modeste: o pensie simplă și, eventual, o echipă redusă de protecție. Diferențele arată cât de mult contează cultura politică a fiecărei țări și modul în care se raportează la ideea de „onoruri de stat”.

Între respect și critică – dezbaterea eternă

În România, de fiecare dată când apare o criză economică, revin și criticile: „Cum e posibil ca foștii președinți să trăiască în lux din bani publici, în timp ce un pensionar obișnuit supraviețuiește cu câteva sute de lei?”

Foștii șefi de stat sunt, totuși, simboluri ale continuității statului. Chiar și după ce și-au încheiat mandatele, ei rămân figuri cu expunere internațională și cu riscuri de securitate ridicate. Iar statul, în logica lui, nu își poate permite să lase un fost președinte „fără protecție”.

Traian Băsescu – excepția românească

Dacă legea spune că toți foștii președinți ai României primesc o indemnizație lunară de 75% din salariul unui președinte în funcție, plus locuință de protocol și protecție, povestea lui Traian Băsescu a făcut notă discordantă.

În 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a declarat colaborator al fostei Securități, verdict care l-a costat nu doar imaginea publică, ci și drepturile financiare și logistice pe care le-ar fi avut ca fost șef de stat. Practic, Băsescu a pierdut indemnizația pe viață și dreptul la locuință de protocol, rămânând doar cu protecția asigurată de SPP, din motive de securitate națională.

Pentru unii, decizia a fost un act de justiție morală, o demonstrație că nu toți foștii președinți sunt „intangibili”. Pentru alții, însă, a fost percepută ca o umilință publică, mai ales pentru un om care a condus țara timp de zece ani. Cert e că această excepție a arătat că, în România, privilegiile foștilor șefi de stat nu sunt chiar bătute în piatră – ele pot fi retrase atunci când trecutul lor intră în coliziune cu memoria colectivă.

Barack Obama – modelul american

La polul opus, povestea lui Barack Obama arată cum un fost președinte poate transforma privilegiile post-mandat într-o platformă de influență globală.

După ce a părăsit Casa Albă în 2017, Obama a continuat să primească pensie de stat de peste 200.000 de dolari anual, protecția Secret Service pe viață și fonduri pentru birouri și personal. Însă acestea sunt aproape nesemnificative în comparație cu ce a construit singur după mandat.

Cartea sa de memorii, A Promised Land, a devenit un bestseller internațional, cu un avans editorial estimat la 65 de milioane de dolari (pentru el și soția sa, Michelle). Conferințele sale sunt plătite cu sute de mii de dolari pentru o singură apariție, iar compania de producție Higher Ground, fondată împreună cu Michelle Obama, a semnat un contract exclusiv cu Netflix.

Obama nu doar că trăiește confortabil, dar a reușit să-și transforme imaginea de fost președinte într-un brand global, care îi permite să inspire, să influențeze și să continue proiectele sociale și politice începute în mandat.

Ce primesc foștii președinți – moștenirea puterii

Privilegiile de după mandat nu sunt doar despre confort personal, ci și despre imaginea țării. Dacă un fost președinte trăiește demn, fără lipsuri, atunci și statul pare stabil și respectuos față de instituțiile sale. Dar când aceste beneficii se transformă în lux ostentativ, apare ruptura dintre cetățean și putere.

Așadar, ce primesc foștii președinți rămâne un subiect delicat – undeva între necesitate și privilegiu, între demnitate și abuz. Un lucru e cert: chiar dacă lasă funcția supremă, foștii președinți nu încetează niciodată să fie o parte din povestea țării.

Foto: Pinterest