Ce trebuie să știi despre căsniciile la distanță – funcționează sau e doar o iluzie

Sunt împreună, dar nu dorm în același pat. Își spun „noapte bună” pe WhatsApp, se consolează cu apeluri video și își doresc Crăciunul mai mult decât alții – pentru că atunci se pot atinge. Căsniciile la distanță nu mai sunt excepția. Sunt o realitate tot mai prezentă, în era mobilității internaționale și a carierelor care cer tot mai multă flexibilitate. Dar funcționează, cu adevărat, aceste căsnicii în care partenerii trăiesc la sute sau mii de kilometri distanță? Sau sunt doar o iluzie prelungită de speranță, dor și… Wi-Fi?

Ce trebuie să știi despre căsniciile la distanță – Adevărul neconfortabil: tot mai multe cupluri aleg distanța

Nu vorbim doar despre tinerii plecați la studii sau despre cupluri forțate de sărăcie să se separe pentru un contract de muncă în străinătate. Vorbim despre oameni care au ales, rațional și asumat, să-și împartă viața în două adrese. Din iubire, da. Dar și din ambiție profesională, din nevoia de spațiu personal sau din respect pentru individualitate.

Un studiu realizat în SUA arată că 3% dintre cuplurile căsătorite trăiesc în orașe diferite. În Europa, cifrele variază, dar tendința e clară: mai ales în cazul oamenilor cu educație superioară, căsniciile la distanță devin o alegere, nu o dramă.

Căsniciile la distanță pot fi o alegere de maturitate – o formă de relație care se construiește pe încredere, autonomie și o imensă capacitate de a gestiona dorul.

Mitul că apropierea fizică e obligatorie

Ideea că dragostea adevărată înseamnă „împreună mereu” este, în realitate, o proiecție culturală. Istoric vorbind, mulți bărbați plecau pe front, pe mare sau în caravane comerciale luni întregi. Soțiile rămâneau acasă, cu gospodăria și copiii, iar relațiile lor supraviețuiau prin scrisori și loialitate.

Sigur, azi e altceva. Avem mesagerie instant, camere web și bilete de avion la preț de brunch. Dar suferința absenței e aceeași. Ceea ce face diferența e maturitatea emoțională cu care partenerii aleg să se conecteze în ciuda distanței. Fără gelozie patologică. Fără așteptări nerealiste. Fără să creadă că partenerul trebuie „să ne umple” tot golul vieții.

Ce trebuie să știi despre căsniciile la distanță – Avantaje pe care nu le recunoaștem deschis

Paradoxal, unele căsnicii la distanță sunt mai echilibrate decât cele „tradiționale”. Lipsa rutinei zilnice elimină conflictele mărunte – nu te cerți pe cine spală vasele sau cine uită lumina aprinsă. Timpul petrecut împreună devine o sărbătoare, nu o obligație. Și în absență înveți să prețuiești mai profund prezența.

Pentru multe femei, mai ales, căsnicia la distanță înseamnă libertatea de a se dezvolta pe cont propriu. Nu mai trăiesc în umbra carierei partenerului, nu mai simt că trebuie „să urmeze bărbatul oriunde merge”. Aleg și ele. Construiesc și ele. Și când se reîntâlnesc, o fac din plăcere, nu din conveniență.

Dar cât poate dura

Oricât de romantică ar suna ideea, realitatea are colțuri dure. Distanța emoțională poate crește în paralel cu cea fizică. Uneori, dorul devine o formă de uzură. Alteori, apar vieți paralele: el începe să aibă prieteni pe care ea nu-i cunoaște, ea are obiceiuri zilnice din care el lipsește cu totul. Și când încerci să te reîntregești, nu te mai potrivești perfect.

Copiii adaugă o altă dimensiune complicată. Poți crește un copil cu unul dintre părinți prezent doar pe Zoom? Poți. Dar cu costuri emoționale. Copiii au nevoie de predictibilitate, de prezență zilnică, de siguranță. Și e greu să construiești toate astea din avion.

Când distanța e un simptom, nu o alegere

Unele căsnicii la distanță nu sunt, de fapt, despre iubire. Sunt despre evitare. Despre fuga de conflicte, de rutină, de responsabilități comune. Sunt cupluri care se iubesc mai bine de la distanță pentru că în intimitate se ciocnesc prea dur. Sau pentru că nu au găsit curajul să recunoască ruptura.

Adevărul este că nu toate căsniciile la distanță funcționează. Și nici nu trebuie. Ce trebuie este să fie asumate: să nu devină o formă de autosabotaj emoțional, de prelungire a unei relații care nu mai are energie, doar inerție.

Ce trebuie să știi despre căsniciile la distanță – Ce spun psihologii: cheia e în atașament

Potrivit teoriei atașamentului, căsniciile la distanță pot funcționa dacă ambii parteneri au un stil de atașament sigur. Adică au încredere unul în altul, comunică deschis, știu să-și regleze emoțiile. Cei cu atașament anxios sau evitant pot avea mai multe dificultăți: pot interpreta greșit tăcerile, pot deveni suspicioși sau, dimpotrivă, se pot detașa prea mult.

Psihoterapeuții spun că, în astfel de relații, ritualurile contează enorm: aceeași oră de apel zilnic, mesaje constante, planuri clare de revedere. Când nu știi când îl vei revedea pe celălalt, apare anxietatea. Când există un orizont comun, distanța devine mai ușor de tolerat.

Căsniciile la distanță – între romantism și realism

Adevărul e că nu există o rețetă universală. Căsniciile la distanță pot fi fericite sau dezastruoase, în funcție de cât de sinceri sunt cei doi parteneri cu ei înșiși și unul cu celălalt. Pot fi o formă de iubire matură, construită pe încredere, libertate și respect. Sau pot fi o formă de amânare a adevărului.

Funcționează? Unele da. Altele nu. Dar ce e sigur este că aceste relații ne obligă să ne uităm mai atent la ce înseamnă, de fapt, să fii împreună. Poate nu e doar despre a împărți aceeași canapea, ci despre a construi o punte invizibilă între două vieți și a o traversa, în fiecare zi, cu dragoste și răbdare.

Citește și: De ce își pierd oamenii interesul în relații pe termen lung? Cauze și soluții

Foto: Pinterest