Cele mai bune filme rusești, considerate adevărate capodopere

Cinematografia sovietică are mulți fani, filmele realizate în perioada comunistă fiind considerate și în prezent adevărate capodopere. La vremea lor au fost revoluționare, câștigând premii importante la Festivalurile de Film. Filmele rusești au fost recompensate chiar și la Premiile Oscar. Iată care sunt considerate cele mai bune filme rusești din toate timpurile:

 Arca rusească, 2002 (Русский ковчег /Russian ark)

“Arca rusească” este o dramă istorică experimentală, regizată de Alexander Sokurov și filmată în totalitate în Palatul de Iarnă din St. Petersburg. Filmul de 96 de minute a fost filmat dintr-o singură secvență. În “Arca rusească”, un narator anonim se plimba prin sălile Palatului de Iarnă, sugerând că ar fi murit într-un accident teribil, existând acum doar sub formă de “fantomă”. În fiecare sală, naratorul întâlnește diverse personaje reale sau fictive, din istoria de 300 de ani a orașului.

Moscova nu crede în lacrimi, 1980 (Москва слезам не верит/ Moscow Does Not Believe in Tears)

Considerat unul dintre cele mai bune filme rusești din toate timpurile, “Moscova nu crede în lacrimi”, regizat de Vladimir Menshov, a câștigat Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin în 1981. Acțiunea filmului se petrecere în Rusia sovietică între anii 1950 și 1970 și spune povestea a trei tinere din provincie, de condiție modestă, care ajung să locuiască împreună, într-un cămin muncitoresc. Viețile lor se schimbă, nu neapărat în bine, în momentul în care cunosc niște bărbți de succes la o petrecere. Una dintre ele rămâne însărcinată, însă bărbatul o părăsește. Filmul urmărește viața lor și în următorii 20 de ani.

Crucişătorul Potemkin, 1925 (Броненосец «Потёмкин» /Battleship Potemkin)

Filmul mut regizat de Sergei Eisenstein în 1925 relatează, în cel mai propagandistic mod posibil, evenimentul din 1905 când marinarii de la bordul navei rusești Potemkin se revoltă împotriva ofițerilor lor și cer încheirea războiului cu Japonia. Deși are peste 90 de ani, Crucişătorul Potemkin este considerat, în continuare, unul dintre cele mai bune filme rusești din toate timpurile, dar nu numai.

Călăuza, 1979 (Сталкер / Stalker)

“Călăuza” este un film regizat de Andrei Tarkovsky, cu elemente science fiction combinate cu momente dramatice, folosofie și teme psihologice. În contextul în care Pământul e vizitat de o civilizație extraterestră, iar spațiul înconjurător devine ciudat și periculos, cu proprietăți nebănuite, apare zvonul existenței unui loc  – numit Zona –  în care ți se poate îndeplini orice dorință. Poliția interzice accesul în Zonă, motiv pentru care apare o nouă “meserie” ilegală  – aceea de călăuză, care îi duce pe cei dornici în mult visatul loc. În film e prezentată povestea unei călăuze, în drumul său cu doi clienți, către spațiul interzis.

“Călăuză” a fost filmat de două ori, pentru că după prima filmare materialele s-au stricat și erau practic de nefolosit. A doua filmare i-a costat însă pe câțiva dintre membrii echipei viața, întrucât regizorul a ales o zonă extrem de toxică, iar unii din ei au făcut cancer.

Cocorii zboară, 1957 (Летят журавли / The Cranes Are Flying )

“Cocorii zboară” este un film ruseasc despre al Doilea Război Mondial, reflectând dramele războiului și daunele suferite de ruși. Regizat de Mikhail Kalatozov, filmul a câștigat prestigiosul trofeu Palm d’Or la Festivalul de Film de la Cannes în 1958. Filmul o are în centru pe Veronika – simbolul tuturor femeilor sovietice din acea perioadă zbuciumată – al cărei iubit pleacă la Război și își pierde viața în luptă, fiind însă declarat dispărut, nu mort.

 Omul cu o cameră de filmat, 1929 (Человек с кино-аппаратом /Man with a Movie Camera)

Filmul regizat de Dziga Vertov este unul experimental, fără personaje, care prezintă viața urbană din orașele Kiev, Kharkov, Moscow și Odessa. De la răsărit până la apus, cetățenii sovietici sunt prezentați la muncă și la distracție și interacționând cu mașinăriile vieții moderne. Filmul are loc în contextul industrializării.

BRAT/ Fratele, 1997 (Брат / Brother)

“Fratele” este un film rusesc cu gangsteri și criminali, regizat de Aleksei Balabanov. Spune povestea tânărului Danila, care se mută la fratele lui, în St. Petersburg, unde o ia pe cai greșite. Mulți consideră filmul “Fratele” un simbol al perioadei de început post sovietice.

 Război și pace, 1966-1967 (Война и мир/ War and peace)

Filmul regizat de Sergei Bondarchuk este considerat cea mai spectaculoasă ecranizare a romanului lui Lev Tolstoi, fiind recompensat cu Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin și cu Globul de Aur.  La vremea la care a fost realizat, “Război și pace” a fost considerat cel mai costisitor film, depășind cu mult chiar și producțiile hollywoodiene. Filmul regizat de Sergei Bondarchuk a intrat în Cartea Recordurilor pentru filmul cu cei mai mulți figuranți: 120.000 de oameni au participat la scenele de luptă. Chiar și Armata Roșie a fost chemată la filmări, pentru a recrea atmosfera de război. Unul dintre cele mai bune filme rusești din toate timpurile, “Război și pace” este considerat o adevărată capodoperă cinematografică.

Du-te și vezi, 1985 (Иди и смотри/ Come and see)

“Du-te și vezi” este considerat unul dintre cele mai bune filme de război din toate timpurile, concentrându-se pe perioada în care forțele naziste au ocupat Bielorusia. Filmul prezintă atrocitățile comise de trupele germane asupra locuitorilor sovietici. Producătorii au așteptat opt ani aproparea autorităților sovietice pentru a-l realiza. Au reușit fix la timp pentru a celebra 40 de ani de la Victoria Uniunii Sovietice în cel De-al Doilea Război Mondial, având un succes uriaș de box office.