fbpx

Căutare

Share this article

Zilele trecute și-a făcut apariția în Reșița echipa de filmare a unei emisiuni culinare cunoscute, difuzate pe un canal de televiziune cu acoperire națională. Misterul a fost dezlegat de cea care are rolul cheie în stafful emisiunii, Claudia-Romana Rista sau Fata care gătește cu flori, originară din Arad, dar stabilită de mulți ani în București. Așa că știe mersul lucrurilor din vestul țării, din zonele cu minorități etnice unde găsești delicii culinare fel de fel și buni povestitori într-ale bucătăriei.

Claudia-Romana Rista sau Fata care gătește cu flori, ce te aduce prin Reșita?

Am dat startul unui nou sezon al emisiunii Alege Rețeta Națională, care va fi difuzat în vara aceasta în prime-time la Prima Tv. După cum vedeți mașina drumurilor românești (Dacia tradițională) e din nou în acțiune pentru a descoperi rețete vechi și autentice care încă se mai păstrează din generație în generație. 

Fata care gătește cu flori în Dacie prin România

Eu sunt pe drumurile patriei de aproape două luni. După un casting special, am ales deja echipele care vor concura pentru Rețeta Națională în primul turneu de filmare. Am găsit, dar nu contenesc să mai caut zestre culinară, oameni faini și mândri care încă mai păstrează tradițiile și au ceva veritabil de transmis generațiilor. Suntem nerăbdători să vi-i aducem în casele voastre și să vă purtăm prin România, de-a lungul și de-a latul prin locuri cunoscute, dar și prin colțuri de țară care încă ascund comori. Eu am ajuns să le descopăr prin peregrinările mele și sunt entuziasmată că a venit timpul să vi le divulg în acest sezon 2 al emisiunii Alege Rețeta Națională, emisiune din care am fost parte încă de la începuturi, de la debutul pandemiei. 

Echipa de filmare a emisiunii a ajuns și în mijlocul unei minorități naționale așezate în apropiere de Reșița. Cum a fost această experiență?

Pașii m-au purtat primăvara aceasta în locuri mai puțin umblate de turiștii din România și în care odată ajuns te întrebi dacă nu cumva tabloul e din altă țară. Așa sunt cele șapte sate croate de la poalele Semenicului în care am ajuns în mai puțin de jumătate de oră, pe drumul de coastă al Raliului Banatului Montan. Aici am intâlnit și am stat la masă și la povești cu localnicii. 

Carașovenii, croații din Banatul de munte sunt una dintre cele mai inedite grupuri etnice din România, o entitate slavă de cult romano-catolic. Capitala croaților din România este la Carașova, care pe timpuri, înainte de Lugoj și când Reșita era doar un sat, a fost reședință de județ. Inscripțiile sunt bilingve, se vorbește în dialect croat, limba croată veche de acum 300-400 de ani. Portul popular este unic, iar sălașele sau adăposturile de animale specifice cu gospodăria de vară se întind pe colinele din drumurile șerpuite care leagă satele, asfaltate de zici că ai ieșit din nou din țară. Ce rețete inedite am cules, ce povești locale și oameni faini și calmi am cunoscut, veți vedea in sezonul 2 de la Alege Rețeta Națională.

Claudia-Romana Rista
Claudia-Romana Rista prezintă Alege rețeta națională

Ce faci când nu filmezi? 

Călătoresc prin toată țara, dar și în vecinătăți și recuperez rețete uitate. Cred cu tărie că trebuie să ne preocupe cultura bucatelor pe care le punem pe masă sau care ni se servesc. Să știm de unde provin și care este povestea lor.

Ți se spune Fata care gătește cu flori. De unde a venit acest nume? 

L-am primit în urma unei emisiuni TV unde am gătit în direct utilizând flori comestibile, iar o telespectatoare a sunat și a întrebat cine sunt. Acela a fost începutul unei provocări, o invitație la pionierat, bazat pe instinct și pasiune, un mod de a vedea florile din viața noastră și de a înflori pe zi ce trece. Cred că am fost mereu cu un pas înaintea tendințelor.

Claudia-Romana Rista prezintă Alege rețeta națională

Cine este Claudia-Romana Rista? Povestește-ne puțin despre tine și ai tăi… 

Provin dintr-o familie cu rădăcini ungurești nemțești șvăbești, rădăcini slave. La noi se sărbătorea de două ori Crăciunul, de două ori Anul nou. De mic copil am fost privilegiată să avem tot felul de bucate tradiționale pe masă și o masă să fie așa, împărătească, cu 12 feluri de mâncare, cum se mai poartă și acum în unele comunități. Poate că ăsta a fost un lucru care ulterior cu anii și dezrădăcinându-mă un pic, plecând din zona natală, mi-a lipsit. 

Urmând apoi Facultatea de Jurnalistică la Timișoara, apoi luând calea multinaționalelor, a fost o perioadă în care, să spunem, nu am mai regăsit gustul de acasă. Așa m-am trezit într-o dimineață mergând în timpul pauzei de masă la piață, eram cu coșul în mână și atunci cred că s-a produs un declic și m-am întrebat „încotro o luăm”.

Începuseră să apară raioanele arăbești în lanțurile de magazine, începuseră să ia amploare restaurantele chinezești, găseai peste tot numai pizzerii, și atunci bucătăria românească care avea atât de multe de spus era undeva lăsată în derizoriu. Ca popor, noi am îmbrățișat întotdeauna tendințele culinare din alte țări, iar în asta se regăsește de fapt bogăția pe care o avem în bucătăria tradițională în acest moment, pentru că România este un mix de bucate, de culturi care, fie ne-au cotropit, fie au stat aici mai multe sute de ani și ne-au îmbogățit. Ăsta e un lucru pe care vreau să-l transmit, că există bucătăria românească, există o identitate culturală culinară românească.

Citește și: Dragostea unește. Ramona Sav, de la Reşiţa la Bollywood şi o carieră de 26 de ani în domeniul artei dansului indian

În urmă cu ceva timp ai lansat primele două ediții ale volumului „Zestre culinară” care a ajuns și în străinătate. Cum au fost primite? 

Cărțile au ajuns în numeroase comunități românești și am primit felicitări din SUA, Elveția, Irlanda, de la Bruxelles, din Caraibe. 

Povestea „Zestre culinară” reflectă o călătorie interesantă prin tradițiile mai puțin cunoscute ale țării, iar zestrea astfel descoperită este o poveste de bucătării regionale și etnice cu numeroase feluri de mâncare neștiute, dar care merită promovate. 

Aici am descoperit supa de cloape din Curtici, de lângă Arad – o supă de legume cu paste din pătură de aluat, modelate sub formă de pălărie și umplute cu brânză frecată cu mărar. Sau supa armenească de hurut (aganciabur) care se prepară în localitatea Sic de lângă Gherla – o supă de oase de vită cu legume, cu un fel de tortellini umpluți cu carne de vită foarte iute și dreasă cu condimentul special făcut din laptele lăsat la alterat cu verdețuri, fiert după șase săptămâni până la consistența unei paste și apoi uscat. Așa am aflat că delicatesa locală în Tomnatic sunt țâmpii de broască, adică puii de baltă făcuți pane. Sau că tot acolo se prepară calete, forma arhaică a sărățelelor de azi.

Fata care gătește cu flori
Claudia-Romana Rista prezintă Alege rețeta națională

Pe Claudia-Romana Rista o puteți găsi pe Instagram, la @fatacaregatestecuflori. De asemenea, face un apel către cei care dețin zestre culinară, să îi scrie. Iar dacă aveți recomandări de locuri, oameni, rețete și povești, pe unde să mai meargă, ce așteaptă să fie descoperite în zona voastră, ce rețete și oameni autentici cunoașteți, dați-i imediat de veste! O gasiți pe Facebook.


Acest interviu este semnat de Adriana Baghiu, un om frumos care face parte din comunitatea LIFE.ro. Atunci când Adriana ne-a scris că are o poveste pe care vrea să o împartă cu noi am răspuns imediat cu bucurie. Iar povestea Ramonei Sav este una inspirațională, un copil care a avut curaj să-și urmeze visul. Mulțumim Adriana Baghiu că ne-ai făcut cunoștință cu ea. Și ne bucurăm că ești alături de noi. 

Dacă ai și tu o poveste inspirațională care crezi că merită publicată dă-ne de veste. 

Share this article
Ți-a placut povestea? Ajută-ne și promoveaz-o pe social media
read
next
promoted
articles
loading...

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO