Crăciunul în România și tradiții mai puțin cunoscute

Crăciunul În România este o sărbătoare cu multe semnificaţii şi credinţe populare. Odată cu sărbătorile de iarnă aflăm și tot mai multe superstiții care încă se păstrează în vremurile noastre. Pentru a avea noroc tot anul trebuie să faci măcar un cadou în ajunul Crăciunului și trebuie să îți împodobești casa cu crenguțe de vâsc.

Tradiția mesei din seara de Ajun și a postului de Crăciun Împodobirea mesei din seara de Ajun diferă de la o zonă la alta, dar are în comun faptul că toate bucatele sunt de post. Nimeni dintre cei ai casei nu are voie să guste până ce preotul nu binecuvântează masa, nu gustă din felurile de mâncare și nu cinstește un pahar cu vin. La plecare, părintele ia banii de sub fața de masă, doi colăcei și o parte din vinul din sticlă, iar dascălii poartă traistele de colaci.

În data de 25 decembrie ia sfârșit postul Crăciunului, care durează aproximativ șase săptămâni. În această zi, oamenii se pot desfăta cu bucatele tradiționale de Crăciun: tobă, lebăr, sarmale, caltaboși, colaci, cozonaci, pită, prăjituri, salate, cârnați sau friptură. Carnea folosită pentru prepararea bucatelor de Crăciun este proaspătă, întrucât de Ignat, în data de 20 decembrie, are loc un alt obicei: tăierea porcului.

Tradiții și obiceiuri de Crăciun mai puțin cunoscute românilor

Pe lângă tradiții și obiceiuri, în sate se întâlnesc o mulțime de superstiții care fac, până la urmă, parte din latura mistică, plină de farmec a Crăciunului.

În seara de Crăciun, lumânările se lasă să se stingă singure.

Tot în Ajunul Crăciunului, luminile din casă rămân aprinse și porțile sunt lăsate deschise pentru a primi colindătorii.  Aceștia știu deja că, în locuințele în care predomină întunericul, nu va ieși nimeni.

În Bucovina, tradiția spune că nu este bine să rămâi cu lucruri împrumutate. De aceea, gospodarii își returnează datoriile până în noaptea de Crăciun.

Bradul se împodobește în Ajunul Crăciunului. Probabil că mulți nu mai respectă această tradiție, însă înainte era o adevărată regulă.

În Ajun nu se bea rachiu. Se spune că această băutură este invenţia diavolului, care îşi bate joc de cel care o bea.

În România se obișnuiește ca, în cele trei zile de Crăciun, cei mici să fie lăsați să umble cu Steaua. Aceștia merg din casă în casă cu o stea confecționată, de obicei, din beteală și cântă binecunoscutul colind „Steaua sus răsare”.

În Maramureș nu colindă doar copiii. Obiceiul este ca adulți în toată firea să treacă pe la fiecare casă, iar apoi, cu tot cu gazdele care i-au omenit, să continue colindatul.

De Crăciun nu se face curățenie, nu se aruncă gunoiul și nu se mătură. Această zi este sacră pentru poporul român.

Superstiții transformate în obiceiuri de sărbători

Pe lângă zeci de tradiții, avem și foarte multe superstiții în perioada sărbătorilor de iarnă.

În zona Hunedoara nu se folosește cuțitul sau toporul înainte de Crăciun, în Ajun.

Nu se dau bani cu împrumut, iar morții e posibil să se „arate” la miezul nopții pentru a gustă din mâncarea pregătită de sărbători.

În unele zone ale țării, porcul se taie de Ignat, adică pe data de 20 decembrie. Se zice că porcul care n-a fost tăiat în această zi nu se mai îngrașă, căci și-a văzut cuțitul. Sângele scurs din porc după ce a fost înjunghiat se pune la uscat, apoi se macină și se afumă cu el, peste an, copiii că să le treacă de guturai, de spaima și de alte boli.

În Ajunul Crăciunului, cei ce cresc albine, nu dau nimic din casă, că albinelor să le meargă bine, și să nu părăsească stupul pe vremea roitului

În Bucovina, în Ajunul Crăciunului se pun pe masă un colac și un pahar de apă, deoarece se crede că sufletele celor răposați vin în această noapte pe la casele lor, gustă din colac și-și udă gură cu apă.

În Transilvania se crede că în Ajunul Crăciunului nu e bine să te bați, nici măcar în glumă cu cineva, căci faci bube peste an. După Crăciun copiii nu mai sunt lăsăți la colindat sau să mai zică colindatul, că fac bube.

În satele din Argeș, casele sunt stropite cu apa norocului, câteva zile la rând, până la o săptămână, în funcție de greutățile prin care a trecut familia respectivă înainte de Crăciun. Apa norocului este un amestec de agheasmă și un mix de ierburi, cum ar fi mușcată, mentă și levănțică.

Crăciunul este o sărbătoare religioasă, dar nelipsită de superstiții

Tot în satele din Argeș, bărbații aruncă paie în foc, spunând câteva cuvinte care ar trebui să atragă bogăția.

În prima zi de Crăciun, se spune că nu este bine să împrumuți obiecte din casă. Această superstiție se regăsește în mai multe zone ale țării. Se spune că, dacă faci acest lucru, îți alungi norocul.

Pune un bănuț în apa din Ajun, pune un bănuț în apă de izvor și în prima zi de Crăciun, spală-te pe față cu această. Se spune că, astfel, vei avea spor în anul următor.

În credința populară, dacă mănânci mere de Crăciun și, mai ales, dacă le pui pe masa de sărbători, vei fi sănătos tot anul care vine.

Ca să ai noroc, să nu mături, să nu speli rufe și să nu lași gunoiul peste noapte în casă, dacă vrei să ai noroc.

Este o superstiție în unele zone din țară, potrivit căreia pomii fructiferi sunt legați cu paie, ca să fie mai roditori. În Maramureș, se curăță hornurile și cenușa se pune la rădăcina copacilor, în același scop.

În Bucovina și în Moldova, de Crăciun se fac turte sau colaci. Acestea sunt păstrate până primăvară și, înainte de a începe aratul, sunt puse între coarnele boilor.

Tot în Bucovina, femeile obișnuiesc să pună o piatră în cuptor și să ascundă furcile de tors, că să țină șerpii departe de casă.

Usturoiul alungă spiritele rele. În anumite regiuni, oamenii ung coarnele și șoldurile vitelor cu usturoi, că să alunge spiritele rele.

În satele din Banat, cel mai vârstnic membru al unei familii aruncă în față colindătorilor boabe de grâu și porumb; ulterior, amestecă aceste boabe cu celelalte, pentru a avea producție mai bună în anul următor. Sub față de masă de sărbători se pun fire de fan și semințe de grâu sau floarea-soarelui, că să fie liniște în casă.

O superstiție din zona Banatului și spune că în noaptea de Ajun focul din casă nu trebuie să fie stins. Astfel, anul care vine o să fie luminos și cu mult spor.

În Bucovina, pe masă de Crăciun nu se pune niciun preparat din carne de pasăre. De fapt, în toată perioada dintre Crăciun și Anul Nou nu se consumă astfel de mâncăruri, pentru că familiei să îi meargă bine tot anul care vine.

O superstiție din zona Dobrogei este că picioarele mesei de Crăciun să fie legate cu lanțuri, pentru a ține răul departe de gospodărie.

Masa din Ajun rămâne întinsă peste noapte. În unele sate din Moldova, masă din Ajunul Crăciunului este lăsată întinsă peste noapte, pentru că familia să aibă parte de belșug în viitorul an.

Sursa foto: Pinterest.com