Cum ajunge o femeie să conducă într-o lume a bărbaților? Mădălina Teodorescu, femeia de la vârful piramidei industriei bancare: „În copilărie am realizat că pot să înmulțesc banii din pușculiță prin împrumuturi: „Mamaie îți dau 10 lei, dar îmi dai înapoi 15”. Dându-mi seama că e distractiv să faci bani cu bani, am zis că în bancă e locul meu”

Cum vă privesc subordonații bărbați?

Cu respect, zic eu. Așa cum și eu îi privesc cu respect. Desigur că e diferit să lucrezi cu subordonați femei vs cu subordonați bărbați pentru că, evident, chimia dintre sexe funcționează diferit. Două femei funcționează într-o altă chimie decât cea dintre o femeie și un bărbat. Eu am știut să respect bărbații din echipa mea și în timp am învățat să-mi aleg bărbați mai maturi, mai pretențioși și mai greu de lucrat alături de ei.

Cu siguranță mixul dintre femei și bărbați într-o echipă e cel care te ajută foarte, foarte mult la performanță.

În ziua de azi, în secolul XXI, femeile au cucerit foarte multe domenii. Cum ați vedea ca lucrurile să se întâmple peste 100 de ani? Cum v-ar plăcea?

În continuare cred că și peste un an, și peste 100, și în urmă cu ani de zile, mixul echilibrat este cel mai important. Nu cred că există o lume a bărbaților sau o lume a femeilor pentru că sunt bărbați cu o componentă emoțională foarte puternică sau sunt femei cu o componentă rațională foarte puternică. În continuare cred că mixul de sexe, de generații, de profiluri e cel care poate aduce succesul oricărui business.

Aș vrea să ne întoarcem puțin în urmă? Vă amintiți când ați articulat dorința de a urma o carieră economică?

Mi-am dorit chiar o carieră în bancă.

De la bun început?

Da, de la bun început. Am început de copil, dintr-o joacă: erau niște pușculițe în formă de porcușori și îmi plăcea foarte mult să câștig bani. Am început prin a umple pușculița și la un moment dat nu mai aveam a doua pușculiță, așa că am luat o sticlă de lapte care avea un gât mai generos. Am început să colectez bani făcând diverse servicii în casă: făcându-mi temele mai devreme sau ducând gunoiul, măturând, oferindu-mă să cumpăr pâine… Ulterior, văzând că am și o pușculiță și o sticlă pline, am schimbat monedele în bancnote și mi-am dat seama că pot să-i înmulțesc nu neapărat prin servicii, ci și prin împrumuturi temporare către bunica mea, care era mai în vârstă și uita să le ceară părinților bani pentru pâine, pentru diverse. Așa că foloseam oportunitatea și îi spuneam: „Mamaie, îți dau 10 lei, dar îmi dai înapoi 15” 😀. Neavând pe nimeni bancher în familie, dându-mi seama că e distractiv să faci bani cu bani, am zis că în bancă e locul meu.

Mi-am dorit încă din primul an de facultate, însă tatăl meu nu m-a lăsat, mi-a spus că sunt prea tânără și că trebuie să învăț înainte să mă duc la serviciu.

Dar în doi ani de zile l-am convins.

Adică v-ați angajat din timpul facultății?

Am făcut un internship – la momentul respectiv nu era foarte uzual termenul – și am convins-o pe o cunoștință a tatălui meu, care acum este un reputat bancher femeie (Mihaela Popa, vicepreședinte CEC Banck) și m-a luat în bancă în anul I de facultate. Mi-a ghidat drumul spre a citi, spre a mă uita la anumite tipuri de operațiuni și după un an sau doi m-am angajat convingând o altă doamnă, care din păcate nu mai este printre noi și care când m-a văzut cu atâta determinare a zis: „Își dorește foarte mult și atunci merită să o luăm”. 😀

Născută, crescută în București?

Născută în București, crescută în primii trei ani la țară, undeva în zona Bucureștiului, la Titu. Am avut o copilărie – pe care copiii noștri, din păcate, astăzi nu o mai trăiesc – combinată cu păsări în curte, cu lanul de porumb în spate, foarte frumos…