Cum ajungi să construiești o afacere de la câteva clipuri de pe Youtube și o pasiune pentru vin? Și cum se împletește viața de mamă cu cea de corporatistă și de antreprenoare? Laura and Wine, o poveste despre curaj, îndrăzneală și vin

Laura Chiriac (Laura and Wine): „Decât să fac o porție de paste pe fugă, mai bine o comand. Îmi place să am timp să fac o mâncare gustoasă pe care să o așez frumos în farfurie.”

Pasiunea ta este vinul. Dar tu faci și mâncare, nu?

Sunt pasionată și de gastronomie, da. Mi-ar plăcea să am mai mult timp pentru asta. De altfel, am avut o pornire anul trecut. 

De asta ai fost la MasterChef?

Da. Știam că nu sunt neapărat pregătită pentru emisiune, dar voiam să fie ca un șut care să mă motiveze. M-am dus știind că nu sunt pregătită, dar, ajunsă acolo, mi-am dat seama că eram cu mult mai nepregătită decât credeam eu (râde). Să gătești sub presiune trebuie să ai anumite cunoștințe bine stăpânite. Dar îmi place foarte mult și tot de la vin a pornit pentru că mă jucam mult cu combinațiile și cu gusturile. 

Dar de unde a pornit pasiunea pentru gătit?

În pandemie comandam foarte mult și mâncarea era oribilă. Cred că au apărut firme de catering ca ciupercile după ploaie. Așa că m-am apucat de gătit. Mi-am luat multe cărți. Am stat pe Youtube. Și am început să testez mult. Iar în vara de dinainte de MasterChef mi-am făcut o structură, mai mult pentru mine, fără să știu că o să fiu la emisiune. Mi-am făcut o listă cu ce trebuie să învăț la sosuri, la cărnuri, la desert… nu mă atrage foarte mult subiectul acesta. 

Citește și: Un român este al doilea cel mai bun prăjitor de cafea din lume. Și cafeaua lui se vinde aproape în toată Europa. Cine este Bogdan Georgescu și cum s-a transformat o pasiune într-o idee de business

Nici să le mănânci, nici să le gătești?

Nu, nu. 

Și când a venit oportunitatea MasterChef ai zis că ești pregătită pentru emisiune?

Păi, da, aveam deja un portofoliu de mâncăruri (râde). Am zis că învăț tot ce trebuie până la emisiune și o să fie super bine. Evident, că nu a fost așa. Experiența m-a ajutat foarte mult pentru că acolo am făcut totul pe cont propriu, pe cât și ce știam eu. Atunci, mi-a părut foarte rău că rezultatul nu a fost cel vizat de mine. Dar, acum îmi dau seama că a fost foarte important să văd cât mai am de învățat. 

Mai gătești de atunci?

Da. Evident, că nu mai am așa mult timp. În ultimele trei luni a fost foarte aglomerat. Dar îmi place să fac chestii mai complicate, să am timp pentru asta. Decât să fac o porție de paste pe fugă, mai bine o comand. Îmi place să am timp să fac o mâncare gustoasă pe care să o așez frumos în farfurie. Pentru mine contează toate lucrurile acestea. Îmi bucură toate simțurile. 

De ce să ținem cont când facem pairing-ul de mâncare cu vin?

Dacă nu mergi pe lucruri extreme, nu cred că este atât de greu, nu cred că există vreo regulă. De exemplu, un pește crud nu o să meargă cu un vin roșu puternic pentru că sunt prea puternice amândouă. Pe de altă parte, un lup de mare crud ar merge foarte bine cu un spumant sau un vin alb. Însă, dacă peștele nu are, de pildă, wasabi pe el, îl poți mânca alături de un vin roșu de climă rece (un easy red) – un pinot noir. 

Care este cea mai interesantă combinație?

Ciocolată cu vin roșu. Chiar dacă nu îmi plac dulciurile, această combinație este absolut minunată. Am avut această combinație la o degustare și toată lumea s-a bucurat de această combinație. Ciocolată cu cât mai multă cacao și un vin roșu care a fost învechit într-un butoi, un vin mai corpolent eventual care are și el o aromă de ciocolată sau vanilie.

Iar pentru mâncare. Mie îmi place mult peștele pentru că eu am crescut în Botoșani. Așa că aș zice ceva simplu: un pește la cuptor cu un vin roșu, un pinot noir. Dar, din nou, fără condimente puternice. Apoi, vita cu vin roșu. Și bulele merg oricând și la orice. Mai ales produse românești, repet.