Cum am învăţat să nu-mi mai fie frică

Dacă greşesc? Dacă nu mă plac oamenii? Dacă am spus o prostie iremediabilă? Dacă decizia mea este cea mai proastă din lume? Da. Am astfel de frici. Sunt genul îngrijorată. Şi nu e nimic anormal, iar, ca mine, sunt şi alţii! Un studiu realizat de Cornell University din Statele Unite despre ce anume îi îngrijorează pe oameni şi cum îşi pot gestiona anxietăţile, dezvăluie că, de fapt,  85% din îngrijorările oamenilor nu devin niciodată realitate. NICIODATĂ! Mai râmân 15% despre care, acelaşi studiu dezvăluie că, dacă din acestea, unele chiar devin reale, atunci felul în care reuşim să le facem faţă va fi întotdeauna mai bun decât acela pe care l-am închipuit în mintea noastră. Cu alte cuvinte, viaţa nu este atât de rea pe cât ne-am imagina noi că este… Din acest studiu reiese că există câteva metode rapide pe care le putem folosi ca să ne mai potolim dezordinea din cap dată de îngrijorare. Pentru că se pare că asta reuşeşte să creeze acest gen de anxietate: o mare dezordine mentală care se traduce în lipsă de concentare, în tristeţe, blocaj, etc. Nu sunt psiholog, nu mă bag în detalii. Spun doar că paşii sugeraţi de cercetători pentru gestionarea fricilor par că funcţionează. Şi le citez aici, pentru că le aplicam emoiric, fără să ştiu că apar în vreun studiu…

1.     Scrie pe o foaie de hârtie în cuvinte clare care sunt fricile tale.  Când le vei citi, parcă nu mai par aşa de rele, mintea ţi se eliberează de ele, lăsând un spaţiu „liber”.

2.     Întreabă-te: e adevărat? Citeşte tot ce te îngrijorează. E chiar adevărat ce ai scris acolo? Adică să mori lovit de un meteorit, să te trăsnească fulgerul? Hm… Dacă eşti onest cu tine, atunci vei vedea că 85% din griji pot uşor dispărea de pe hârtie. Tot cercetătorii de la Cornell ne asigură că, şi dacă unele dintre griji devin realitate, 80% din oameni se descurcă cu mult mai bine în caz concret, decât şi-au imaginat că vor face în acele situaţii.

3.     Fă-ţi un plan rapid. Pe aceeaşi foaie de hârtie, dar pe spate, scrie repede pe un colţ, un plan… care poate să conţină un cuvânt sau două: mă voi descurca, voi suna pe…, plec la mama, sau ceva în genul acesta…

4.     Uită-le. Odată scrise, recunoscute, asumate, descrise, privite în faţă… uită-ele! Nu se vor întâmpla! Viaţa nu poate fi atât de rea pe cât îţi imaginezi.

5.     Roagă-te. Unii o fac. Dacă nu eşti genul, nu eşti şi gata. Dar dacă eşti, recurge fără teamă la asta.