Cum arată cel mai mare obiect restaurat vreodată? Și cum s-a transformat acesta dintr-o rușine a nordului într-un muzeu vizitat anual de oameni din toată lumea
Era 4 după amiază pe 10 august 1628 când cel mai sofisticat vas construit vreodată în Suedia părăsea portul din Stockholm. Însă, la doar 1300 de metri de port, o a doua pală de vânt a lovit corabia, iar aceasta s-a răsturnat. La doar câteva momente după ce pleca în lume, Vasa s-a scufundat, rămânând uitată la peste 30 de metri sub apă.
Asta până când în 1956, a fost găsită de către Anders Franzén, un suedez pasionat de arheologia navală. Din acel moment specialiștii nordici au muncit să salveze această bucată importantă de istorie, vasul fiind, de altfel, cel mai mare obiect restaurat vreodată. Iar astăzi, nordicii i-au făcut un muzeu special – Vasa Museum – în Stockholm. Aici puteți să vedeți vasul în toată splendoarea sa, aflând totodată și istoria țării din perioada în care acesta a fost construit, găsit, salvat și reconsolidat.
Dar care este povestea lui? Cum a fost construit? De ce s-a scufundat și cum a fost el salvat la aproape 300 de ani după ce a fost dat dispărut?
Cum a ajuns cea mai impunătoare corabie din secolul al XVII să se scufunde imediat după ce părăsește portul din Stockholm?
Vasa a fost cea mai high-tech corabie construită în aceea perioadă. A fost considerată cea mai importantă realizare navală a Suediei de la aceea vreme. Cea mai spectaculoasă corabie văzută până atunci, Vasa măsura 69 de metri în lungime și 50 de metri înălțime.
Incredibil de frumos decorată, aceasta era acoperită de un lemn pe care erau gravate povești care ilustrau momente din familia regală suedeză, inclusiv cele ale Regelui Gustav II Adolf. Acesta era, de altfel și cel care comandase realizarea vasului care avea 64 de tunuri de bronz, lucru nemaiîntâlnit pe nicio altă corabie. Mai mult decât atât, ambarcațiunea cântărea 1200 de tone și avea, pe lângă acest număr impresionant de tunuri de bronz, 10 vele, 120 de tone de balast și sute de sculpturi.
Citește și: Viața în Suedia: de la vikingi la una dintre cele mai dezvoltate societăți din lume. Cum au reușit?
Și cu toate acestea, Vasa a rezistat mai puțin de 20 de minute, scufundându-se imediat după ce a plecat în prima sa aventură. A rezistat primului vânt puternic, însă al doilea i-a fost fatal. Așa că nu doar că nu a apucat să fie vreodată în preajma unui inamic, dar s-a și scufundat în fața tuturor suedezilor și a Regelui Gustav II Adolf care erau în public.
Dar cum s-a întâmplat asta? Specialiștii sunt de părere că vasul s-a scufundat din cauza faptului că puntea de arme era mult prea grea pentru o astfel de ambarcațiune. Însă, greșeala a venit încă din faza de construcție, atunci când de partea de proiectare s-a ocupat un om care nu avea experiență în construirea unui vas cu un astfel de armament. Deși corabia fusese proiectată să aibă 36 de arme, aceasta a fost trimisă la apă cu un număr de aproape trei ori mai mare. Apoi, deși absolut minunate, toate decorațiunile care au fost puse pe ea au făcut-o să fie extrem de grea și de instabilă. Și, probabil, că nu a ajutat nici faptul că Regele a grăbit destul de tare termenul de predare … lucrurile acestea nu par să se fi schimbat prea tare de acum 400 de ani.
Cum a ajuns cea mai mare greșeală din istoria navală a Suediei, un muzeu de succes?
Chiar dacă Vasa nu a fost o reușită pentru Gustav II Adolf, aceasta a devenit o obsesie pentru toți arheologii zonei. Iar apa rece și lipsită de oxigen din Marea Baltică a protejat corabia să nu fie atacată de bacterii sau viermi. Astfel că, atunci când a fost găsită în 1956 de către Anders Franzén, peste 95% din lemnul folosit era intact. Dar cum s-a întâmplat totul?
Anders Franzén mai găsise și alte bărci din lemn din secolul al XVII și începuse să dezvolte o mică obsesie pentru căutarea acestora. Așa că, urcat într-o mică barcă cu motor, a început o adevărată căutare a obiectelor uitate sub apă și a plecat din insulă în insulă, în tot arhipelagul din Stockholm. A început să vorbească cu pescari, cu marinari. A folosit tot felul de năvoade și de obiecte de sondare. Și, după ce a găsit tot felul de bărci vechi și-a dat seama că Marea Baltică nu avea viermi sau bacterii care să le afecteze lemnul. Interesat de povestea vasului Vasa pe care o știa de la tatăl său, a început să o caute.
Iar în august 1956 visul său i s-a îndeplinit: foarte aproape de șantierul naval, a găsit o corabie îngropată în noroi și lut pe care specialiștii au putut-o confirma ca fiind celebra Vasa.
Însă, lucrurile nu s-au terminat aici, suedezii s-au mai luptat cu o altă încercare, aceea de a proteja lemnului în timp ce scoteau corabia de sub apă. Iar procesul de restaurare a durat mai bine de trei decenii. Astăzi, însă, vasul poate fi admirat la Vasa Museum din Stockholm, fiind singura corabie din secolul al XVII-lea care a fost conservată. Iar muzeul nu este doar un loc în care poți admira una dintre cele mai frumoase ambarcațiuni din lume, este și un loc în care istorici și arheologi din toată lumea muncesc încă la restaurarea acesteia.
Dacă ajungeți în muzeu o să treceți pe lângă birourile lor care se află la baza vasului. Vasa continuă să fie și astăzi un monument național în Suediei, mai ales că este un simbol al uneia dintre cele mai importante perioade din istoria țării – în perioada respectivă, Suedia fiind una dintre cele mai importante puteri europene, controlând mare parte din zona Baltică.
Muzeul Vasa este deschis zilnic în intervalul 10:00-17:00 (iar miercurea între 10:00 și 20:00), în perioada 1 septembrie – 31 mai. Costul unui bilet este de 150 de coroane suedeze (aproape 69 de lei). Iar copii sub 18 ani au intrare liberă.