Cum facem să rămânem sănătoși la cap, dar acasă? Și la ce ar putea să ducă autoizolarea? Sfaturi de la psihologul Georgiana Spătaru
Georgiana Spătaru este de profesie psiholog, iar în ultimii ani s-a dedicat ca facilitator de formare personală și coach, unei nișe deosebite: căutarea fericirii. Astfel, a creat mai multe programe de dezvoltare emoțională și spirituală, printre care cursurile C.R.E.S.C. (Curs de Relaționare Emoțională si Spirituală pentru Copii) și a înglobat crezul ei în conceptul Exerciții de Fericire.
Unde căutăm azi fericirea? Cum privim ziua de mâine? Cum facem să ne raportăm la situația apropiată? Mai exact, cum facem să rămânem sănătoși la cap în această perioadă de autoizolare? Despre toate acestea am vorbit cu Georgiana Spătaru, iar sfaturile sunt dintre cele mai pertinente.
Cât poate un om sănătos psihic să supraviețuiască închis in casa? (cumpărături online și fără interacțiune cu alți oameni din afara familiei)
Depinde de mobilitatea cu care și-a desfășurat viața până acum, de munca sa și relațiile sociale în care era angrenat. Din punct de vedere psihologic, cu cât ești mai obișnuit cu o viață așezată, cu atât îți este mai greu să faci față acestei izolări. Am putea spune că un distribuitor, a cărui muncă depinde de deplasări și interacțiuni cu numeroase persoane, zilnic, își poate păstra confortul pentru o perioadă mai lungă de timp, rămânând acasă.
Începând din a 10-a zi începem să reacționăm la frustrarea produsă de această situație. După aproximativ două săptămâni negăm motivul pentru care stăm acasă și dacă măsurile nu se întețesc, vom vedea mulți oameni care renunță la izolare. Într-o lună, ne vom identifica stări depresive legate de statul acasă.
La ce poate duce statul în casă, din punct de vedere al tulburărilor psihice?
În primul rând, la anxietate. Ulterior, oamenii pot avea sentimentul zădărniciei, mai ales dacă acesta este întreținut de lipsa speranței pentru viitor. Persoanele cu fond anxios sunt în risc de accentuare a stării și în cazuri extreme ne putem aștepta la episoade psihotice, mai ales din partea celor care locuiesc singuri.
Totodată, pentru că suntem într-o perioadă de angoasă, toate viciile noastre vor fi vulnerabile la excese. Alcoolismul, consumul de medicamente sau mâncatul exagerat pot fi alte rezultate ale acestei perioade.
Citește și:
Cum pot fi prevenite acestea? Ce putem facem?
Mai mult ca oricând, este important să ne păstrăm igiena mentală. Tehnica jurnalului este folositoare pentru că ne ajută să cernem emoțiile de peste zi și reduce riscul de a reprima emoții din care “răbufnesc” stări emoționale greu de controlat. A ne face un program pentru fiecare zi ne dă utilitate și sentimentul că avem autoritate asupra situației. Este deosebit de important să avem un cursor de decizii și acțiuni, în fiecare zi!
Sa spunem că ne umplem timpul și supraviețuim, dar grija pentru ce se întamplă (criza economică, posibilitatea de a rămâne fără job, situația globală, grija pentru ai noștri) cum o gestionăm?
A fost foarte folosită acea metaforă cu lupul adus să sperie oile care mor la câteva zile doar fiind în prezența prădătorului. O criză reală poate fi atunci când ne pierdem integritatea fizică sau sănătatea, când pierdem membri ai familiei. Restul, sunt “reconfigurări” pe care le vom face împreună. O criză globală se rezolvă global. E important să ne poziționăm în viitor și să înțelegem că dacă lucrurile se schimbă, ele se schimbă și în folosul nostru.
Ce facem dacă avem copii mici? Cum le explicăm situația și cum gestionăm lucrurile să rămânem sănătoși la cap și noi, și ei?
Citește și:
Cum se apără vedetele de coronavirus: de la autoizolare, la kit-uri de protecție și donații
Copiii mici vor înțelege mai ușor situația dacă le explicăm că sunt mulți oameni răciți afară și, pentru a ne proteja, rămânem mai mult în casă! Mulți dintre ei se vor bucura de prezența părinților, mai ales dacă aceștia reușesc să le insufle un program de activități zi de zi. Atenție, mai mult de o oră în fața televizorului, pentru copiii sub 5 ani, poate provoca reacții greu de gestionat ulterior. Fiecare familie sau părinte singur trebuie să își organizeze activitatea în jurul copilului. Să ținem cont că această perioadă va trece la un moment dat și poți folosi timpul petrecut cu copilul tău acum ca o resursă de comunicare și iubire sau ca pe o problemă pe care vei fi responsabil să o rezolvi ulterior!
Dar un psiholog ce face în vremurile acestea? Nu duce lipsă de pacienți (lipsa de interacțiune cu pacienții)?
Georgiana Spătaru: Duce! Cazurile serioase pot continua în online, dar dacă lucrezi cu persoane anxioase, este important să le creezi un mediu cât mai familiar și apropiat pentru a le menține percepția de continuitate. În plus, un psiholog poate contribui în această perioadă prin scris, cu “rețete” de practici simple și ușor de aplicat pentru noi toți.
Cum s-a schimbat viața dumneavoastră de când cu autoizolarea? Cum era înainte și cum e acum?
Înainte, ca mulți dintre noi, plecam dimineața și veneam seara. Știu că am spus de multe ori că în biroul meu, într-o săptămână intră zeci de oameni. Dacă în prima săptămână am conștientizat că îmi aud gândurile, din a doua am început să fac un program de activități cu familia mea, să găsim soluții și acțiuni pentru fiica noastră, să ne stabilim câteva măsuri de siguranță, să eficientizăm proviziile și să decidem să nu ne lenevim, să rămânem în acțiune și deschiși spre lume, dar acasă!
Pe aceeași temă
Citește mai multe
